Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Formularea unui dezacord oficial al guvernului României în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 17 județe din România în disprețul cadrului juridic bilateral și internațional.

ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ

Adresată:  Domnului Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 05/09/2023

Obiectul întrebării: Formularea unui dezacord oficial al guvernului României în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 17 județe din România în disprețul cadrului juridic bilateral și internațional.

Stimate domnule director,

La 17 februarie 2021 l-am interpelat pe domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru al României în subiectul așa-zisului ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 17 județe din România (16 județe intracarpatice și județul Bacău).  Planul vizează comunitățile maghiară și secuiască, precum și comunitatea românilor romano-catolici din județul Bacău numiți cu termenul depreciativ csangok (ceangăi = din maghiară: amestecați, corciți). Premierul și-a declinat responsabilitatea în favoarea ministrului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Lucian Aurescu.

De asemenea, la 27 aprilie 2022 l-am interpelat în aceeași chestiune pe domnul Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României. Acesta, sustrăgându-se controlului parlamenar, și-a declinat responsabilitatea, de asemenea, în favoarea ministrului Afacerilor Externe al timpului, Bogdan Lucian Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe nu a răspuns punctual și pe deplin interpelării adresate primului ministru al României, comunicându-ne însă informații relevante în legătură cu reacțiile anemice ale autorităților române în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly”.  Astfel, domnul Bogdan Aurescu ne-a comunicat faptul că ”Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri repetate pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare concretă pe teritoriul României a așa-numitului ”Program de Dezvoltare Economică a Ardealului” și a evidenția că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită

În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.

Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania ”trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).

Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează ”decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.

În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României[2].

În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.

Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat cum că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.

În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos,  președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 17 județe intra- și extracarpatice ale României,în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat[3].

Trebuie să subliniem în context că potrivit Raportului privind tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul lor înrudit, adoptat de Comisia de la Veneția (Comisia pentu Democrație prin Drept, organism specializat al Consiliului Europei) cu ocazia celei de-a 48-a reuniuni plenare din 19-20 octombrie 2001, statele înrudite trebuie să ceară consimțământul prealabil al statului de reședință pentru acordarea de sprijin minorităților lor din alt stat.

Observăm că statul român nu a formulat până în prezent un dezacord oficial în legătură cu desfășurarea de către Republica Ungară în România a așa-zisului planul subversiv ”Kós Karoly”. Lipsa unui dezacord oficial formulat de partea română și comunicat cele maghiare este principalul motiv pentru care Republica Ungară continuă să aplice nestingherit în țara noastră acest plan subversiv.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Dacă Guvernului României pe care îl conduceți va formula un dezacord oficial și dacă da, când anume, în legătură cu desfășurarea de către Ungaria a așa-zisului ”Plan Kós Károly” în 17 județe ale României.
  • Care au fost pe plan bilateral, regional (european) și internațional reacțiile și acțiiunile oficiale ale Guvernului României condus de dumneavoastră în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly”.
  • Dacă punctul de vedere exprimat public de oficialul român Csaba Ferenc Asztalos în legătură cu intervenția economică a Ungariei în 17 județe intra- și extracarpatice ale României și preluarea indirectă de către Ungaria a atribuțiilor statului român exprimă sau nu poziția țării noastre în acest subiect și care au fost reacțiile autorităților și instituțiilor competente ale statului român în legătură cu aceste poziții publice ale președintelui CNCD.


[1] documentul areun total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.

[2]Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.

[3] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html 

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a fost sâmbătă, 19 mai, pentru toată ziua, în județul Bistrița-Năsăud. În Bistrița, după un flashmob în parcul unde se regăsește și Cetatea Bistriței, o parte dintre candidații la alegerile europarlamentare […]
Cristian Terheș, europarlamentar, cel care deschide lista Alianței AUR pentru alegerile europarlamentare din data de 9 iunie, lansează un apel urgent către cetățeni în contextul investigațiilor desfășurate de Parchetul European (EPPO) asupra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cristian Terheș critică vehement protejarea continuă a […]
Între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, va avea loc cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății care, potrivit tuturor informațiilor disponibile până la acest moment, prin adoptarea Tratatului de Pandemie Globală, urmărește să instaureze o nouă formă de control la nivel global. […]
Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a ajuns, vineri, 17 mai, în județul Mureș, la Sighișoara și la Târgu Mureș. În urma unui flashmob organizat în centrul orașului Sighișoara, participanții au ajuns în Cetatea Medievală din Târgu […]
Cultura românească este plină de povestiri despre eroism, unitate și patriotism, povestiri care au fost redate de cinematografia națională. Prin intermediul filmelor istorice, publicul poate să cunoască mai bine figuri emblematice ale istoriei românești, care nu doar că au modelat națiunea, dar au și inspirat generații […]
Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală în cazul lui Nicușor Dan, după sesizările făcute de Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, cu privire la refuzul primarului general de a informa opinia publică despre banii pe care i-a cheltuit pentru campania publicitară. „Am fost chemați […]