Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Cum sprijină statul român întărirea legăturilor cu românii din Federația Rusă și cum acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectiarea legislației ruse.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

                      Doamnei Ligia DECA, ministru al Educației

                      Domnului Gheorghe CÂRCIU, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 09/04/2024

Obiectul întrebării: Cum sprijină statul român întărirea legăturilor cu românii din Federația Rusă și cum acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectiarea legislației ruse.

Stimate doamnelor miniștri,

Stimate domnule secretar de stat,

Articolul 7 al Constituției României prevede că ”statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”.

Cadrul juridic bilateral dintre România și Federația Rusă în materie de minorități este definit de: a) Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă[1], semnat la Moscova, la 4 iulie 2003, și b) Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind cooperarea în domeniul culturii, științei și învățământului[2], semnat la Moscova, la 27 septembrie 1993.

Tratatul din 2003 prevede că părțile semnatare respectă, asigură și ocrotesc, în condiţii de egalitate deplină în faţa legii, fără nicio discriminare, identitatea etnică, culturală, lingvistica și religioasă a persoanelor care locuiesc în România și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii ruse și, respectiv, persoanelor care locuiesc în Federaţia Rusă și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii române, indiferent de apelativul folosit în privinţa lor în societate și de regiunile în care ele locuiesc pe teritoriul fiecărei părţi contractante. De asemenea, părţile contractante s-au angajat să aplice normele și standardele ONU, OSCE și ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor aparținând minorităților naționale[3].

Acordul interguvernamental româno-rus din 1993 prevede între altele că fiecare dintre părţi va depune eforturi pentru popularizarea valorilor culturale și de artă ale celeilalte părţi, că vor purta convorbiri privind deschiderea, pe bază de reciprocitate, de centre culturale[4] și că vor încuraja studierea și răspândirea limbii române în Rusia[5] și a limbii ruse în România. De asemenea, părțile s-au angajat să sprijine crearea condiţiilor favorabile pentru păstrarea limbii materne, culturii și tradiţiilor naţionale de către cetăţenii de origine română, respectiv rusă, care locuiesc permanent pe teritoriul lor.

Cadrul juridic intern al Federației Ruse în domeniul minorităților este definit în special de Legea federală despre autonomia național-culturală, o lege extrem de permisivă și favorabilă păstrării și dezvoltării identităţii naţionale, lingvistice și culturale a cetăţenilor ruși de diverse etnii.

Cadrul juridic intern al României prevede că ”Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip „şcoală românească din afara graniţelor ţării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate[6]. De asemenea, cadrul juridic intern al României prevede, încă din 1994, înființarea Institutului Cultural Român de la Moscova, Federația Rusă[7].

Potrivit datelor definitive ale recensămângului general al populației din întreaga Rusie (runda 2022), făcute publice de către Rosstat (Serviciul de stat pentru Statistică al Federației Ruse), minoritatea națională română înrudită din Rusia, indiferent de apelativele folosite în privința membrilor ei în societate (Români, Moldoveni, Moldovani, Basarabeni, Basarabi, Volohi, Volofi), a fost și s-a menținut numeric pe poziția a doua printre cele înrudite cu un stat membru al Uniunii Europene, cifrele cumulate prezentând următorul tablou:

Nr.Stat înrudit membru UETalia minorității înrudite 2010Talia minorității înrudite 2020
1Germania394 138195 256
2România159 60179 379
3Grecia85 64053 972
4Polonia4712522 024
5Lituania31 37713 230
6Bulgaria24 03811 851
7Letonia18 9798 516
8Estonia17 8757 859
9Finlanda20 2677 778
10Italia1 3701 460
11Ungaria2 7811 460
12Franța1 4751 457
13Cehia1 8981 214
14Spania1 1621 175
15Slovacia324193
16Croația304177
17Slovenia1 008108
18-27Belgia, Danemarca, Irlanda, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Suedia00

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Cum a sprijinit statul român în ultimii trei ani întărirea legăturilor cu românii din Federația Rusă și cum a acționat acesta pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectiarea legislației ruse.
  • Ce inițiative au avut Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în vederea organizării pe lângă oficiul diplomatic al României la Moscova a unei unități de învățămâmnt de tip ”școală românească din afara granițelor țării”, cu predare în limba română, și care este stadiul de implementare a acestor inițiative. În eventualitatea unui răspuns negativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să prezentați argumentația temeincă corespunzătoare.
  • Ce acțiuni proprii au desfășurat Minsiterul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în ultimii trei ani pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Federația Rusă, cu respectarea legislaţiei statului rus.
  • Care este stadiul de punere în aplicare a lit. g), art. 2 al HG nr. 492 din 1 aprilie 2004 privind înființarea Institutului Cultural Român de la Moscova, Federația Rusă, instituție culturală care putea fi înființată încă acum 20 de ani.


[1] Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 4 martie 2004

[2] Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 29 decembrie 1994

[3] Articolul 11 al Tratatului.

[4] Articolul 9 al Acordului.

[5] Articolul 18 al Acordului.

[6] Legea învățământului preuniversitar, art. 61, alin. (2).

[7] HG nr. 492 din 1 aprilie 2004, art. 2, lit. g).

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru a prezenta candidații la alegerile din data de 9 iunie, a fost prezentă, luni seară, în Suceava, la Cetatea de scaun! Candidații AUR la alegerile europarlamentare, dar și la cele locale, alegeri comasate neconstituțional de frica AUR, au […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, prezent duminică, 19 mai, la Baia Mare, în Maramureș, în cadrul Caravanei Patrioți în Europa, prin care AUR își prezintă candidații la alegerile din data de 9 iunie, a subliniat importanța acestor alegeri și diferențele dintre ceea […]
Sfânta zi de Duminică, 19 mai, a prilejuit oprirea Caravanei Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, în județul Maramureș, la Baia Mare. Sute de oameni au participat la Baia Mare la prezentarea unora dintre candidații AUR la alegerile […]
Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a fost sâmbătă, 19 mai, pentru toată ziua, în județul Bistrița-Năsăud. În Bistrița, după un flashmob în parcul unde se regăsește și Cetatea Bistriței, o parte dintre candidații la alegerile europarlamentare […]
Cristian Terheș, europarlamentar, cel care deschide lista Alianței AUR pentru alegerile europarlamentare din data de 9 iunie, lansează un apel urgent către cetățeni în contextul investigațiilor desfășurate de Parchetul European (EPPO) asupra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cristian Terheș critică vehement protejarea continuă a […]
Între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, va avea loc cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății care, potrivit tuturor informațiilor disponibile până la acest moment, prin adoptarea Tratatului de Pandemie Globală, urmărește să instaureze o nouă formă de control la nivel global. […]