Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Cuantumul taxei consulare pentru înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română.

Adresată:  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                   Domnului Adrian CÂCIU, ministru al Finanțelor

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități

Circumscripția: nr. 15 Covasna

Data: 08/02/2023

Obiectul întrebării: Cuantumul taxei consulare pentru înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română.

Stimați domnilor miniștri,

Articolul 13 al Legii nr. 198 din 21 octombrie 2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate prevede următoarele: ”Cuantumul taxelor consulare prevăzute în anexă poate fi revizuit prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului economiei şi finanţelor”.

Anexa Serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate prevede o taxă consulară în cuantum de 600 de Euro pentru înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română. Acest fapt clasează România în rândul primelor 10 state ale lumii în ordinea descrescătoare a cuantumului taxei pentru simpla înregistrare a cererii de renunțare la cetățenie. Mai multe state ale lumii îi exonerează pe solicitanți de plata acestui tip de taxă consulară.

Potrivit informațiilor disponibile pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe și pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, cuantumul actual al taxei consulare pentru înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română este de 605 de Euro. Prin comparație, în cazul cererilor de dobândire a cetățeniei române taxa consulară constituie 600 RON (circa 120 de Euro) sau de cinci ori mai puțin decât în cazul cererilor de renunțare la cetățenie. Astfel, încasările la Bugetul de stat din încasarea taxei consulare pentru înregistrarea cererii de renunțarea la cetățenia română au un impact minor pentru finanțele publice, dar unul major pentru bugetul personal sau familial al solicitanților.

Mai mulți români din exilul economic care au obținut cetățenia statelor de domiciliu actual și ar dori să renunțe la cetățenia română ne-au sesizat asupra faptului că acest cuantum al taxei pentru înregistrare a cererii de renunțarea la cetățenia română este împovărător pentru ei și pentru familiile acestora. De exemplu, în cazul unei familii cu trei copii totalul taxelor consulare care ar urma să fie achitate pentru simpla înregistrare a cererilor de renunțare la cetățenia română se ridică la 3 025 de Euro.

Multe dintre cazurile compatrioților noștri care doresc să renunțe la cetățenia română sunt ale persoanelor aparținând minorităților naționale/etnice care au obținut cetățenia statelor lor înrudite și au emigrat definitiv în aceste țări. În foarte multe cazuri este vorba despre persoane care au pierdut efectiv orice legătură cu statul român și nu mai dețin de ani de zile, chiar de decenii, acte românești valabile. Cei mai mulți sunt cei care, obținând cetățenia Republicii Ungare, s-au stabilit în statul lor înrudit, cetățenia română devenind astfel pentru ei una facultativă, la care sunt, în cele mai multe cazuri, dispuși să renunțe.

În general, potrivit informațiilor prezentate de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției, numărul persoanelor care renunță anual la cetățenia română este de zeci de ori, iar în unii ani de peste 100 de ori mai mic decât numărul persoanelor care solicită dobândirea sau redobândirea cetățeniei române.

În diverse state ale lumii, mărimea taxei consulare pentru renunțarea la cetățenie este variabilă. De exemplu, Statele Unite ale Americii prevăd o taxă consulară în mărime variabilă de la 470 la 2 350 USD, în funcție de solicitant, Egipt – 800 USD, Jamaica – 1010 USD, Sierra Leone – 663 USD, Estonia – 20 Euro, Kazahstan – circa 150 Euro, în funcție de cursul valutar, Federația Rusă – 32500 RUB sau circa 526 Euro, în funcție de cursul valutar, Letonia – 21,34 Euro sau 7,11 Euro în cazul persoanelor supuse represiunilor politice, persoanelor cu gradul I de invaliditate, orfanilor sau persoanelor socialmente vulnerabile, Republica Moldova – 300 Euro, Polonia – 360 Euro, Liban – 350 USD, Italia – circa 225 USD, Danemarca – cca 126 USD, Kârgâzstan – 45 000 KGS sau circa 510 USD, în funcție de cursul valutar, Tadjikistan – 350 Euro, Belarus – 250 Euro, Ucraina – 300 Euro, India – circa 75 Euro, în funcție de cursul valutar, Pakistan – 15 Euro, Singapore – 25 USD, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – circa 470 USD de persoană, dar nu mai mult de circa 1000 USD pentru o familie, indiferent de numărul membrilor acesteia, Germania – 28 Euro, Canada – cca 75 USD, Republica Populară Chineză – cca 40 USD, Australia – circa 150 USD, Noua Zeelandă – circa 270 USD, Malaysia – cca 4 USD, Coreea de Sud – 20 USD, Taiwan – 30 USD, Japonia – gratis, Africa de Sud – gratis, Suedia – gratis, Chile – gratis, Irlanda – gratis.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Câte ordine comune ale ministrului Afacerilor Externe și ministrului Finanțelor (Economiei și Finanțelor) pentru revizuirea cuantumului taxei consulare pentru înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română au fost emise din anul 2008 până în prezent. De când datează aceste ordine comune și cum a variat cuantumul acestui tip de taxă consulară în ultimii 14 ani.
  2. Câte persoane au achitat acest tip de taxă consulară în ultimii 14 ani, defalcat pe fiecare an al perioadei și pe fiecare stat de acreditare a misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României.
  3. Care este cuantumul total al sumelor încasate la Bugetul de stat din acest tip de taxă consulară în ultimii 14 ani, defalcat pe fiecare an al perioadei.
  4. Dacă Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor consideră necesară și oportună revizuirea prin ordin comun al celor doi miniștri titulari a cuantumului taxei consulare pentru înregistrarea cererii de renunțare la cetățenia română. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct, când anume urmează să fie emis un asemenea ordin comun de revizuire.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginilor, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]
conferință de presă AUR
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 22 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia s-a prezentat poziția partidului despre desfășurarea alegerilor din acest an. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a declarat în cadrul conferinței de presă organizată chiar în fața Guvernului României, că actuala coaliție […]
Adresată:  Către Mircea FECHET  – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către: Senator  AUR Evdochia Aelenei Circumscripția electorală: nr. 14 ConstanțaŞedinţa Senatului Romaniei din data de: 20.02.2024  Obiectul înterpelării: ”Automatele de reciclare – ne pare rău, nu funcționează!” Domnule Ministru,      Am numit obiectul prezentei interpelări […]
Democrația a fost oficial ucisă de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, disperați să rămână la putere pentru următorii 10 ani de iluzorie stabilitate. Ce nu înțeleg ei este că românii s-au săturat de cele două partide care au nenorocit România timp de 34 de ani și […]
AUR a luat act de protestele românilor în privința amplasării statuii Hidra a sculptorului contemporan Costin Ioniță în fața grupului statuar al Voievozilor Români, lucrare de artă de for public, din perioada interbelică, șapte dintre statui fiind incluse în lista monumentelor istorice. Întrebarea legitimă este cine […]