Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Consulatele itinerante ale României în Asia versus completarea personalului consular românesc în Europa, strămutarea de populații străine în România, în scop de muncă, versus absorbția forței de muncă din comunitățile istorice românești.

Adresată:   Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României

                    Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 12/10/2022

Obiectul întrebării: Consulatele itinerante ale României în Asia versus completarea personalului consular românesc în Europa, strămutarea de populații străine în România, în scop de muncă, versus absorbția forței de muncă din comunitățile istorice românești.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Potrivit declarațiilor publice ale reprezentanților Guvernului, acesta are în vedere înființarea unui număr important de consulate mobile, mai ales în țările de unde se poate ”importa” forță de muncă, cu precădere din state asiatice.

Astfel, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a declarat la 01 august 2022 următoarele: ”Avem nevoie să intensificăm această activitate, pentru că solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni pentru a putea să asigurăm funcționalitatea afacerilor”.

În aceeași zi, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu a declarat public : ”Am luat măsuri pentru organizarea mai bună a acelor consulate mobile, itinerante, în acest an am prevăzut în planul nostru de acțiune 161 de astfel de misiuni, din care deja s-au efectuat 87, care au prestat deja 21.502 de servicii consulare. Pentru că înainte problemele principale se referă la acordarea vizelor de muncă, așa cum bine știm, a fost organizată deja în perioada aprilie-iulie o misiune consulară itinerantă în Bangladesh, la Dhaka, care a reușit deja să acorde peste 5.400 de vize de muncă. Și avem în pregătire o misiune similară în Nepal, pentru că Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forță de muncă străine cele mai importante”.

Observăm în acest context că articolul 3, alineatul (4) din Constituția României prevede că ”Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”.

Observăm de asemenea faptul că în diverse state occidentale, membre sau nemembre ale Uniunii Europene, există milioane de cetățeni români (între 5 și 7 milioane, potrivit mai multor informații oficiale sau estimări), nevoiți să se expatrieze din cauza lipsei acute de locuri de muncă bine plătite. Exilul economic românesc cuprinde comunități numeroase (între 0,5 și 1 milion) în state ca Marea Britanie, Italia, Spania, Franța sau Germania. Acești cetățeni români au acuzat în repetate rânduri insuficiența personalului consular românesc care să răspundă prompt și eficient necesităților acestora pe plan consular.

Potrivit informațiilor făcute publice în ultimul an, în Corpul diplomatic și consular al României există, deja de un timp apreciabil, circa 60 de posturi vacante de funcționari cu atribuții consulare, inclusiv consuli generali, consuli, viceconsuli și agenți consulari. Faptul în sine constituie, în opinia noastră, o problemă și comportă urmări negative asupra modului de funcționare a acestor Consulate ale țării noastre în relația cu milioanele de cetățeni români expatriați pe motive economice.

Mai observăm că, în ceea ce privește importul forței de muncă în România, actuala guvernare nu ia în calcul luarea tuturor măsurilor legislative și administrative necesare pentru absorbția în câmpul muncii a românilor din comunitățile istorice românești, majoritare sau minoritare în statele lor de reședință, ceea ce vădește lipsa unor strategii și politici clare și coerente în domeniu, conforme interesului național.

Pe de o parte, românii sunt alungați economic din țară (rata anuală a expatrierii ridicându-se la 7,5% din ansamblul corpului social), românii din comunitățile românești nu sunt tratați de statul înrudit ca sursă importantă de forță de muncă, iar, pe de altă parte, străinii din state ca Nepal, India, Bangladesh sunt invitați să se strămute, cu sprijinul statului român, în țara noastră, în scop de muncă.

Ținând cont de amploarea planurilor Ministerului Afacerilor Externe de organizare a unui număr impresionant de consulate mobile și itinerante românești în India, Nepal și Bangladesh, care să desfășoare 161 de misiuni țintite,  există temeiuri să considerăm că actuala guvernare recurge la strămutarea și colonizarea camuflată și dirijată în România a unor populații străine, în răspăr cu prevederile constituționale.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. O informație completă privind numărul de consulate mobile și itinerante al României din statele asiatice, numărul de misiuni ale acestor consulate, numărul de servicii consulare prestate în scopul strămutării în România a cetățenilor străini în vederea angajării lor pe piața muncii din țara noastră.
  • O informație completă privind numărul de consulate mobile și itinerante ale României din statele în care există comunități românești (majoritare sau minoritare), numărul de misiuni ale acestor consulate, numărul de servicii consulare prestate în scopul strămutării în România a românilor din aceste comunități în vederea angajării lor pe piața muncii din țara noastră. Vă rugăm să specificați ce măsuri de natură politică, legislativă și administrativă a luat sau prevede actuala guvernare în vederea facilitării angajării românilor din comunitățile istorice (majoritare sau minoritare) în câmpul muncii din România.
  • Numărul de posturi de funcționari români cu atribuții consulare, inclusiv consuli generali, consuli, viceconsuli și agenți consulari vacante în prezent în Consulatele României, defalcat pe fiecare stat de acreditare și circumscripție consulară.
  • Termenul în care Guvernul României, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe va soluționa problema completării posturilor vacante de funcționari români cu atribuții consulare, astfel încât Consulatele României de peste hotare să poată funcționa la capacitate normală.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Pe 1 decembrie 2019 apărea pe scena politică din România o mișcare ce avea să schimbe cu totul peisajul politic, o mișcare ce avea să dea o nouă speranță românilor: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Astăzi, la patru ani distanță, AUR a celebrat acest moment festiv […]
Peste 10.000 de români din toate colțurile țării au participat de 1 decembrie la Marșul Unirii organizat de AUR și George Simion la Alba Iulia. La ora 8:00 a ajuns în gara din Alba Iulia trenul Unirii cu sute de români care și-au dorit să participe […]
Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria București a mers cu Trenul Unirii, un proiect inedit al partidului pentru  a marca Ziua Națională a României și împlinirea a 105 ani de la Marea Unire.  Acest demers reflectă poziția sa în angajamentul pe care AUR îl are pentru […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat joi, 30 noiembrie, la Râmnicu Vâlcea, lista pe care o propune pentru alegerile europarlamentare de anul viitor. AUR propune o listă compusă din profesioniști, oameni care și-au demonstrat fidelitatea pentru România. Președintele AUR, George Simion, a declarat celor peste […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat, în cadrul unui eveniment organizat la Râmnicu Vâlcea, candidatul pentru primăria municipiului în persoana omului de afaceri vâlcean, Vicențiu Mocanu. La evenimentul de la Râmnicu Vâlcea au fost prezenți președintele AUR, George Simion, președintele Consiliului Național de Conducere al […]
De Ziua Unirii Bucovinei cu Țara Mamă, reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au donat un fond de carte în limba română, peste 3000 de volume, românilor din Ucraina. Acțiunea vine ca răspuns față de neseriozitatea domnului Zelenski care nu și-a respectat promisiunea prin care statul […]