Adresată: Domnului Sorin-Mihai CÎMPEANU, ministru al Educației
De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi
Data: 14/04/2021
Obiectul întrebării: Rezilierea protocolului semnat de către Ministerul Educației și Cercetării, cu Asociația nereprezentativă ”Livezile din Paicu” și semnarea de către Ministerul Educației a unui Acord de colaborare cu Societatea de Cultură Macedo-Română, cea mai veche organizație neguvernamentală din România.
Stimate domnule ministru,
Presa națională a făcut public faptul că la 27 sau 28 octombrie 2021 fostul ministru al Educației și Cercetării, Monica Anisie, a semnat cu Lala Tașcu, președintele unei proaspăt înființate și nereprezentative Asociații ”Livădzli di Paicu” – ”Livezile din Paicu” din sector 2 – CUI 43253350, un protocol de colaborare privind promovarea cursurilor opționale de cultură și civilizație aromână, fără nicio referire la românitatea aromânilor și lăsându-se să se înțeleagă că ar fi vorba despre intenția de a prezerva identitar o minoritate etnică din România.
Îngrijorările exprimate în presa națională, inclusiv de către reprezentanți ai grupului dialectal românesc al aromânilor, au fost determinate și de faptul că o parte a membrilor delegației primiți de fostul ministrul al Educației și Cercetării erau apropiați ai unor cercuri afiliate unui curent care propagă ideea unui popor ”armân” și reneagă orice legătură identitară cu statul și poporul român.
Centrul European de Studii în Probleme Etnice (C.E.S.P.E.), institut de cercetare științifică aflat sub egida Academiei Române, a reacționat printr-un comunicat la faptul semnării de către ministrul Monica Anisie și Lala Tașcu a acelui Protocol, cerând publicarea lui.
Totodată, C.E.S.P.E. a subliniat că, înainte de a se aventura în semnarea unor astfel de protocoale, doamna ministru ar fi trebuit să se consulte cu Societatea de Cultură Macedo-Română, recunoscută ca partener al statului român încă din 1880 în tot ceea ce înseamnă problematica aromână.
La 3 decembrie 2020 Academia Română a emis un punct de vedere în legătură cu protocolul semnat de fostul ministru Monica Anisie și Lala Tașcu, subliniind faptul că într-un comunicat de presă al asociației partenere a Ministerului Educației și Cercetării a fost invocată Recomandarea nr. 1333/1997 emisă de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei care privește ”conservarea limbii aromâne”.
În punctul său de vedere, ”Academia Română atrage atenţia asupra inexistenţei oficiale a limbii aromâne care este doar unul dintre dialectele limbii române, aşa cum am semnalat, din perspectivă ştiinţifică, în repetate rânduri. Reamintim aici cea mai recentă Declaraţie a Academiei Române pe această temă, făcută publică în data de 30 ianuarie 2020 în care am precizat: ”Limba română, de mai bine de două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviştii români şi străini, care au stabilit exact statutul şi rolul său. Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte şi mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân (macedo-român), cel meglenoromân şi cel istroromân”.
Vă readucem, de asemenea, în atenţie Punctul de vedere al Academiei Române transmis în data de 25 iulie 2018, privind identitatea şi unitatea istorică şi lingvistică a românilor din nordul şi sudul Dunării în care ne-am manifestat îngrijorarea faţă de ”continuarea şi intensificarea unor activităţi politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni şi la dialectul aromân. Scopul acestor activităţi este declararea aromânilor ca minoritate naţională în România, ca popor aromân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, aromâna, diferită de limba română. Aceste activităţi fac parte dintr-o acţiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca şi a altor români din afara graniţelor României (romanii timoceni, basarabeni, herţeni, maramureşeni, etc.) – de limba şi de poporul român”.
Academia Română îşi exprimă regretul că Ministrul Educaţiei şi Cercetării din România validează astfel prin propria semnătură acţiuni ce pot servi acestui demers segregaţionar. Vă rugăm deci să consultaţi cele două documente emise de Academia Română semnalate mai sus care au o solidă şi incontestabilă bază ştiinţifică.
Atragem atenţia şi asupra faptului că în societatea românească, precum şi pe plan internaţional, există grupuri de presiune care solicită ca România să recunoască ”minoritatea aromână”, care ar reprezenta o parte a unui popor aromân, fără patrie. Aromânii, numiţi şi macedoromâni, sau români din Macedonia, cum erau trecuţi în actele oficiale ale statului român, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea, venind în România, individual sau prin strămutare, au recunoscut faptul că ei sunt români de peste hotare, calitate în care au fost încetăţeniţi şi împroprietăriţi. Statul român nu poate să fie părtaş la astfel de ”invenţii” neştiinţifice, care acreditează existenţa în România a ”etniei aromâne” şi a ”limbii aromâne”.
Ministerul Educaţiei nu a emis niciodată vreo aprobare pentru studierea aromânei în şcoală, ca limbă maternă, şi nici nu a susţinut ideea unei arii curriculare pentru cursuri opţionale specifice dialectului şi civilizaţiei aromâne. Dimpotrivă, prin Scrisoarea nr. 10372 din 19 iunie 2006, Ministerul Educaţiei şi Cercetării afirmă:
“Solicitarea unei grupări de a considera dialectul aromân ca limbă maternă reprezintă o distorsionare a realităţilor istorice şi o încercare de lezare a naţionalităţii române. Dintotdeauna macedoromânii, care de-a lungul timpului s-au stabilit în România, ca şi cei care au venit prin colonizare în Cadrilater (1925 – 1938), s-au considerat români, parte a comunităţii de limbă, fiinţă şi expresie românească. […] Teoria de dată recentă a unui grup de aromâni de a se considera mioritate naţională în România nu are suport şi fundament real, fiind construită ideologic pe o teorie falsă, fără temei istoric”.
Considerăm că în toate demersurile care îi privesc pe vorbitorii dialectelor româneşti sud-dunărene (aromâni, meglenoromâni, istroromâni), trebuie consultat, în prealabil, Ministerul Afacerilor Externe (Acorduri, Protocoale, etc.) şi Academia Română, deoarece, prin demersurile unor astfel de Asociaţii se încearcă subminarea acţiunilor de politică externă ale României în sprijinul comunităţilor istorice înrudite de la sud de Dunăre, inclusiv prin bursele acordate de MEC – MAE – DRP, persoanelor care îşi declară liber apartenenţa la filonul cultural românesc.
Prin urmare, solicităm Ministerului Educaţiei şi Cercetării rezilierea acestui protocol, care riscă să fie utilizat în scopuri străine de interesul naţional, de unitate a tuturor românilor, şi care poate crea pe termen mediu şi lung premisele unor consecinţe nefaste.”
Și Societatea de Cultură Macedo-Română (S.C.M.R), organizație înființată la 23 septembrie 1879, recunoscută prin Înaltul Decret Domnesc nr. 1298 la 19 aprilie 1880, cu existență neîntreruptă până în prezent, și care, potrivit Statutului său, contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor, ca ramură a poporului român, şi la păstrarea unităţii lor spirituale, sprijinind contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele din Balcani în mijlocul cărora aceştia trăiesc, a reacționat prompt în legătură cu semnarea protocolului din 28 noiembrie 2020 care ar putea fi folosit împotriva intereselor naționale românești.
”Societatea de Cultură Macedo-Română a văzut cu surprindere o variantă a protocolului prin care Ministerul Educației și Cercetării intră în parteneriat cu o asociație înființată în urmă cu o lună (28.10.2020), cu care se angajează să coopereze, să se consulte reciproc, pentru „promovarea cursurilor opționale de civilizație și cultură aromână”, se arată în comunicatul de presă al S.C.M.R.
“Cursurile respective sunt realizate încă din anul 2007, prin Ordinul 1513/13.07.2007, reprezentanții Societății noastre lucrând în colaborare cu Ministerul Educației la programele și tematica acestora. Apariția acestei asociații peste noapte, cu tendințe de a acapara și instrumenta desfășurarea cursurilor respective, la care nu a avut de altfel nicio contribuție până acum, reprezintă o ingerință cu care nu suntem de acord.
Solicităm Ministerului Educației și Cercetării denunțarea imediată a acestui protocol, greșit și inoportun, întrucât Societatea noastră, înființată în anul 1880, asociație de utilitate publică recunoscută prin HG nr. 473 din 7 mai 2008, direct interesată în problematica respectivă, conform și memoriilor depuse la Ministerul Educației, nu a fost consultată”, conchide comunicatul S.C.M.R.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:
- Dacă Ministerul Educației a dat sau nu curs solicitării Academiei Române de reziliere a protocolului semnat de către fostul ministru al Educației și Cercetării, Monica Anisie, cu Lala Tașcu, președintele Asociației ”Livezile din Paicu”.
- În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, ce activități concrete a întreprins/desfășurat Ministerul Educației în aplicarea prevederilor respectivului protocol.
- De asemenea, în cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, intenționează sau nu Ministerul Educației să rezilieze acel protocol.
- Dacă Ministerul Educației are sau nu inițiativa semnării unui Acord de colaborare cu Societatea de Cultură Macedo-Română, cea mai veche organizație neguvernamentală din țara noastră.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Nu există răspunsuri