Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Ministerul Educației – Creșterea eficienței practice a predării și însușirii limbii române în sistemul educațional din România în cazul persoanelor aparținând minorităților naționale

Adresată:  Domnului Sorin-Mihai CÎMPEANU, ministru al Educației

De către: Senator Ionuț NEAGU

Data: 17/02/2021

Obiectul întrebării: Creșterea eficienței practice a predării și însușirii limbii române în sistemul educațional din România în cazul persoanelor aparținând minorităților naționale.

Stimate domnule ministru,

Este general cunoscut faptul că în România sunt asigurate efectiv și exemplar, peste standardele europene, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Acest fapt se reflectă în reprezentarea parlamentară garantată constituțional a minorităților naționale, existența presei scrise și audiovizuale în limbile minoritare și regionale, autonomia cultelor religioase și utilizarea limbilor materne în cadrul acestor culte, utilizarea limbilor minoritare în administrație și justiție, publicarea Monitorului Oficial al României în limba celei mai mari numeroase minorități naționale (maghiara), finanțarea generoasă de la Bugetul de stat a activității organizațiilor representative ale persoanelor aparținând minorităților naționale etc., etc.

Printre aceste drepturi garantate legislativ și asigurate efectiv și exemplar este și cel privind învățământul public de toate gragele (de la preșcolar la postuniversitar) în limbile minorităților naționale.

Cu toate acestea, presa națională consemnează periodic situații și cazuri concrete și destul de frecvente privind cetățeni români aparținând minorităților naționale care nu sunt integrați lingvistic armonios în corpul social al țării noastre, deci nu cunosc defel sau cunosc foarte aproximativ limba oficială a țării în care s-au născut și trăiesc. Se constată că foarte mulți concetățeni ai noștri aparținând minorităților naționale, inclusiv absolvenți de liceu, nu sunt în stare să scrie și să vorbească fără greșeli în limba română, care este limba oficială a țării, dar nu este și limba maternă a acestor concetățeni. De foarte multe ori persoanele aparținând minorităților naționale educate și instruite în sistemul de învățământ din România cunosc mai bine limba străină predată în instituțiile de învățământ decât limba oficială a țării.

De asemenea, România este unul dintre puținele state de pe continent și din lume în care nu este asigurat bilingvismul precoce în cazul copiilor aparținând minorităților naționale, bilingvism recomandat de Consiliul Europei.

Motivele cel mai des invocate în asemenea cazuri și situații imposibil de întâlnit în vreo altă țară membră a Uniunii Europene vizează proasta predare a limbii române în școlile cu predarea în alte limbi decât limba oficială română și neglijarea faptului că limba oficială a țării noastre nu este limbă maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.

Această situație se referă la lipsa unor programe speciale de predare a limbii române în școlile cu predarea în alte limbi decât româna, neacordarea de stimulente salariale profesorilor de limba și literatura română care predau în școlile cu predarea în limbile minoritare sau regionale, lipsa numărului sificient de cadre didactice care instruiesc în limba română sau predau limba și literatura română în instituțiile cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării, lipsa unor programe de stat privind promovarea limbii oficiale a țării printre persoanele aparținând minorităților naționale și intergrarea lingvistică armonioasă a acestor persoane în ansamblul corpului social al țării etc., etc.

Suntem de părere că bilingvismul armonios în cazul copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale le poate oferi acestora avantaje importante pe plan cognitiv și deopotrivă pe cel al competențelor sociale și emotive. Consiliul Europei recomandă statelor sale membre, inclusiv României, favorizarea aplicării de programe școlare bilingve în cazul copiilor și elevilor minoritari având ca scop atingerea unui bilingvism echilibrat.

Considerăm că cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul și obligația cunoașterii suficiente, a studierii eficiente și folosirii nestingherite a limbii oriciale a țării noastre și că între asigurarea drepturilor cultural-naționale ale acestor persoane și obligația cunoașterii suficiente și utilizării limbii române în țară trebuie găsit un echilibru.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteţi următoarele:

1. Numărul total de instituții de învățământ de toate gradele (de la preșcolar la postuniversitar) în care instruirea se face în limbile minoritare sau regionale, defalcat pe fiecare limbă aparte, unitate administrativ teritorială de nivelul II (județe și municipiul București) și tipul instituției de învățământ (grad conform clasificărilor în vigoare și tipul de proprietate: public sau privat).

• Numărul de grădinițe de copii, grupe, școli  și clase bilingve din România, adică în care aceeași copii aparținând minorităților naționale sunt educați sau instruiți atât în limba lor maternă cât și în limba română oficială, defalcat pe tipul de instituții de învățământ, limba maternă a copiilor sau elevilor și unitățile administrative de nivelul II.

• Numărul de cadre didactice (educatori, învățători și profesori de limba și literatura română) care instruiesc în limba română sau predau limba română, respectiv literatura română, în aceste instituții de învățământ.

• Numărul de posturi vacante de educatori, învățători și profesori de limba și literatura română (deficitul de cadre) în instuțiile publice și private cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării în sistemul de învățământ din România.

• Care este punctul de vedere al Ministerului Educației în legătură cu necesitatea acordării unor stimulente salariale sau de altă natură cadrelor didactice care care instruiesc în limba română sau predau limba română, respectiv literatura română, în instituții de învățământ cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării.

• Având în vedere ineficienta cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale, consideraţi necesară adaptarea programelor școlare la necesitățile practice ale copiilor, elevilor și studenților școlarizați în instituții cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării, astfel încât gradul de atractivitate al limbii române să crească? Vă rugăm să ne comunicaţi cum intenționați să soluţionaţi această problemă.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.