Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Acordul privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei de către România. Precizări privind prezența sau absența unor militari români în Ucraina, în condițiile actuale ale războiului de agresiune purtat de Federația Rusă.

Adresată:  Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

                   Domnului Angel TÎLVĂR, ministru al Apărării Naționale

                   Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 19/03/2024

Obiectul întrebării: Acordul privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei de către România. Precizări privind prezența sau absența unor militari români în Ucraina, în condițiile actuale ale războiului de agresiune purtat de Federația Rusă.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimată doamnă ministru,

Trupe speciale din mai multe țări occidentale au fost desfășurate în războiul din Ucraina, cei mai numeroși militari venind din partea Marii Britanii, reiese din lotul de documente secrete ale Departamentului Apărării SUA, care s-au scurs, la 23 martie 2023, în mediul online, a transmis BBC. Potrivit unuia dintre aceste documente, personalul militar care opera în Ucraina provenia din Marea Britanie – 50 de soldați, Letonia – 17, Franța – 15, SUA – 14, Olanda – 1.

Pe 26 februarie 2024, premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat pentru presă, în cadrul unui brifing televizat după o ședință a Consiliului de Securitate al Slovaciei: „Mă voi limita la a spune că aceste teze (în pregătirea reuniunii de la Paris) implică faptul că o serie de state membre NATO și UE iau în considerare posibilitatea de a-și trimite trupele în Ucraina pe bază bilaterală”.

Tot pe 26 februarie 2024, după Conferinţa de ajutor pentru Ucraina care a reunit la Paris reprezentanţi ai celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv 21 de şefi de stat şi de guvern, președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a declarat pentru presă, că nu există „niciun acord în această seară pentru a trimite oficial trupe pe teren, dar nu putem exclude nimic”.

În aceeași zi, 26 februarie 2024, Jens Stoltenberg, secretar general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), s-a distanțat luni de declarația președintelui francez Emmanuel Macron conform căreia aliații occidentali nu ar trebui să excludă desfășurarea de trupe în Ucraina: „NATO nu intenționează să trimită trupe în Ucraina, iar NATO nu este parte în conflict, nici aliații NATO”.

Pe 28 februarie 2024, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Letoniei a declarat pentru agenția DPA, citată de Agerpres: „Letonia continuă să examineze diferite modalităţi de consolidare a sprijinului pentru Ucraina. Dacă aliaţii NATO ajung la un acord pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, Letonia ar lua în considerare să participe”. 

Pe 28 februarie 2024, prim-ministrul Republicii Franceze, Gabriel Atta, referindu-se la soldații francezi din Ucraina, a declarat: „Când vorbim despre soldații francezi, putem vorbi și despre soldații care sunt implicați în antrenamente, în apărarea aeriană terestră sau în apărarea unui anumit număr de frontiere”.

Pe 8 martie 2024, în timpul unei conferinţe dedicate celei de-a 25-a aniversări a aderării Poloniei la NATO, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat: „Soldații NATO sunt deja prezenți în Ucraina. Și aș dori să le mulțumesc ambasadorilor acelor țări care și-au asumat acest risc. Aceste țări știu cine sunt, dar nu le pot dezvălui. Spre deosebire de alți politicieni, nu voi enumera acele țări”.

În contextul declarațiilor ministrului polonez de Externe, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat: „România nu va trimite combatanţi în Ucraina. Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri şi vom continua. O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO. Dacă există înţelegeri bilaterale între un stat şi Ucraina pe orice temă, acestea pot fi onorate”.

Toate statele aliate sunt deja prezente în Ucraina. Nu sunt unități de luptă, dar sunt, de exemplu, reprezentanți ai tuturor serviciilor de informații”, au transmis recent diverse publicații, citând o sursă diplomatică ucraineană.

Țările G7 (SUA, Canada, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Japonia) au semnat o declarație comună la reuniunea NATO de la Vilnius din iulie 2023, angajându-se să stabilească „angajamente și aranjamente de securitate pe termen lung” cu Ucraina, care să fie negociate bilateral.

Mai multe publicații internaționale au relatat că, în ianuarie 2024, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a încheiat cu Ucraina un asemenea Acord, care cuprinde mai multe anexe secrete. „Există anexe ale acordului, care sunt strict secrete. În aceste anexe definim domeniul concret, lucruri concrete, sfere concrete de aplicare. Iar acestea, îmi pare rău, nu vor fi cunoscute publicului sau agresorului, dar vor fi aplicate”, a precizat pentru presă Ihor Jovkva, consilier de politică externă al președintelui ucrainean Vladimir Zelenski.

La 15 februarie 2024, Mihail Podoliak, consilier al preșeintelui ucrainean, a anunţat că Ucraina a început, la Davos, negocierile cu România pentru un acord bilateral de securitate și că la negocieri participă Andrei Ermak, şeful de cabinet al președintelui Zelenski, şi Iulian Fota, secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Dacă România și Ucraina au negociat și semnat un Acord bilateral (interstatal sau/și interguvernamental) privind angajamente, garanții și aranjamente de securitate și dacă acest document prevede, admite sau exclude trimirerea de efective militare române în Ucraina. În eventualitatea unui răspuns pozitiv la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să specificați dacă Acordul bilateral cuprinde sau nu anexe secrete de tipul celor cuprinse de Acordul semnat între Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu Ucraina.
  • Dacă România a inițiat consultări sau negocieri cu Republica Moldova în vederea semnării unui acord bilateral (interstatal sau/și interguvernamental) privind angajamente, garanții și aranjamente de securitate și dacă, în eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, acest document prevede, admite sau exclude trimirerea de efective militare române în Republica Moldova.
  • Dacă în acest moment există sau nu soldați români sau efective militare române în Ucraina pentru acordarea de asistență în afara zonei de conflict militar. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să specificați numărul de soldați efective militare române aflate în Ucraina și domeniile de asistență în care acestea sunt implicate.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Marcel Ciolacu a organizat astăzi o ședință de urgență la Guvern din cauza riscului de blackout. O întâlnire care, dacă nu ar fi fost politicile distructive din domeniul energetic ale PSD și PNL din ultimii 34 de ani, nu ar fi trebuit să aibă loc. Care […]
Claudiu Târziu Parlamentul European Ursula von der Leyen
Președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, Claudiu Târziu, a declarat, în contextul sesiunii plenare desfășurate la Strasbourg în cadrul căreia Ursula von der Leyen a fost aleasă cu 401 voturi din 707 valabil exprimate pentru conducerea Comisiei Europene, […]
Delegația AUR în Parlamentul European a votat astăzi împotriva desemnării Ursulei von der Leyen pentru încă un mandat de președinte al Comisiei Europene. În schimb, europarlamentarii PSD – PNL – USR – UDMR au susținut-o entuziaști și au ridicat mâna aprobator pentru continuarea tuturor politicilor de […]
Parlamentul European a votat în 17 iulie, cu o largă majoritate, rezoluția privind sprijinul continuu al Ucrainei. Europarlamentarii AUR, din rândurile cărora face parte și Gheorghe Piperea,  au votat CONTRA acestei rezoluții. Gheorghe Piperea explică ce trebuie să știe românii despre rezoluția privind sprijinul continuu al […]
AUR votat împotriva implicării militare a UE în Ucraina
Delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. Textul redactat de grupul Popularilor Europeni, din care fac parte atât partidul Ursulei von der Leyen, cât și PNL, propune aruncarea Europei în haos economic și aducerea frontului […]
Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]