Adresată: Domnului Lucian Nicolae BODE, ministru al Afacerilor Interne
De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi
Data: 22/09/2021
Obiectul interpelării: Expunerea și folosirea stemei României de către autoritățile publice locale și instituțiile publice din județele Covasna, Harghita și Mureș.
Stimate domnule ministru,
Legea nr. 102 din 21 septembrie 1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările și completările ulterioare prevede că:
”Art. 3. – Stema României, în culori, va fi aşezată în sediile tuturor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale României în străinătate, precum şi în saloanele navelor sub pavilion românesc.
Art. 4. – Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităţilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele şi plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda naţională şi pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele şi pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condiţiile stabilite de Guvernul României”.
De asemenea, Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare, prevede, între altele:
”Art. 15. – Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român din străinătate vor folosi sigilii cu stema României, având înscrisă denumirea proprie.
Art. 16. – Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt răspunzători pentru păstrarea şi utilizarea legală a sigiliilor cu stema României.
Art. 17. – Sigiliile cu stema României pentru autorităţile şi instituţiile publice se execută de Regia Autonomă ”Monetăria Statului””.
Hotărârea nr. 687 din 3 decembrie 1993 privind folosirea şi expunerea stemei României prevede, între altele:
”Art. 2. – Stema României, în culori, va fi asezată în sediile tuturor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale României în străinătate, acolo unde acestea funcţionează în afară misiunilor diplomatice, în saloanele navelor sub pavilion românesc, precum şi pe corpul şi în saloanele aeronavelor româneşti folosite în misiuni oficiale. Stema României va fi asezată în pavilioanele româneşti ale tirgurilor şi expoziţiilor la care România participa ca stat.
Art. 3. – Amplasarea stemei României în sediile autorităţilor publice se va face după cum urmează:
a) la interior:- în birourile demnitarilor şi ale funcţionarilor publici care au cel puţin funcţia de director;- în sălile de festivități şi de protocol;- în biblioteci şi în sali de lectura;- în incintele afectate unor activităţi specifice din sfera competentei legale a instituţiei în cauză.
b) la exterior:- pe frontispiciul clădirilor;- la intrarea principala în sedii.
Art. 5. – În sediile instituţiilor de învăţământ de toate gradele, care funcţionează potrivit legii, stema României va fi amplasata în cancelarii şi în sălile de consiliu, în birourile rectorilor, prorectorilor, decanilor, prodecanilor, secretarilor ştiinţifici, directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi în amfiteatre, săli de clasă, săli de festivitati, biblioteci şi săli de lectură”.
Prin Hotărârea nr. 687 din 3 decembrie 1993 privind folosirea şi expunerea stemei RomânieiGuvernul a stabilit modelul unic al sigiliului autorităților publice:
”Sigiliul este format din două cercuri concentrice cu diametrul de 35 mm şi, respectiv, 25 mm. În jumătatea superioară a cercului mare se înscrie, cu litere majuscule de tipar, cuvântul ROMÂNIA. În partea inferioară a interiorului cercului mare se înscrie, cu aceleaşi caractere, denumirea autorităţii publice căreia îi aparţine sigiliul. Dimensiunile acestor litere vor fi mai mici decât cele folosite pentru cuvântul ROMÂNIA şi vor fi separate de acesta prin câte o steluță. În interiorul cercului mic se înscrie stema României. Stema României va reproduce întocmai grafica şi va păstra proporțiile acesteia, astfel cum sunt stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 102/1992”.
Hotărârea de Guvern nr. 687/1993 prevede de asemenea:
”Art. 22. – Prefecturile şi organele Ministerului de Interne vor sesiza orice încălcare a prevederilor prezentei hotărâri şi vor lua măsurile ce se impun, în limitele competentei lor legale, pentru respectarea dispoziţiilor acesteia şi ale Legii nr. 102/1992.
Art. 24 – Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, următoarele fapte:
(1) neamplasarea stemei României în locurile prevăzute de art. 2-5 din prezenta hotărâre;
(2) nerespectarea obligaţiei privind recepţia stemelor de către persoanele prevăzute la art. 7;
(3) neurmarirea întreţinerii în bune condiţii a stemei României de către persoanele prevăzute la art. 8;
(4) reproducerea stemei României în alte condiţii decât cele aprobate de Guvern;
(5) nerespectarea modelului de sigiliu prevăzut în anexa la prezenta hotărâre sau executarea acestuia de către alte unităţi economice decît cele prevăzute la art. 17;
(6) păstrarea şi utilizarea sigiliilor în alte condiţii decît cele stabilite de conducătorul autorităţii publice;
(7) neînregistrarea comenzilor de sigilii cu stema României în registrul de comenzi ţinut de unităţile prevăzute la art. 18;
(8) neanuntarea organelor Ministerului de Interne, în termen de 24 de ore de la pierderea unui sigiliu, sau nerespectarea obligaţiei de a face publică pierderea sigiliului în Monitorul Oficial al României;
(9) nedepunerea sigiliilor cu stema României la Regia Autonomă “Monetaria Statului” în termenul prevăzut la art. 20.
Art. 25. – Contravenţiile prevăzute la art. 24 se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către prefect, primar sau împuterniciţii acestora anume desemnaţi, precum şi de către ofiţerii şi subofiterii de poliţie”.
Observăm din corespondența oficială purtată de noi cu unele primării din județul Covasna că sigiliile utilizate de acestea nu folosesc stema României. Aducem ca dovadă cazul primăriei Brăduț din județul Covasna, care utilizează un altfel de sigiliu al autorității publice locale decât modelul stabilit oficial prin Hotărârea Guvernului României nr. 687 din 3 decembrie 1993.
Nu cunoaștem când și unde a fost confecționat/executat acest sigiliu al primăriei Brăduț, fără folosirea stemei de stat a României conform modelului stabilit prin HG nr. 678/1993.
Exprimăm opinia că refuzul de a folosi stema României pe sigiliul unei autorități publice din România reprezintă un act premeditat de sfidare a unuia dintre însemnele oficiale care simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil (art. 1 al Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului).
Având în vedere această situație, precum și pornid de la faptul că instituțiile prefectului se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, vă sesizăm oficial și vă rugăm respectuos să dispuneți verificările de rigoare pentru a se stabili care dintre autoritățile publice locale de nivelul I și II și instituțiile publice din județele Covasna, Harghita și Mureș nu se conformează prevederilor legale privind expunerea și folosirea stemei României, inclusiv pe sigiliile acestor autorități și instituții publice.
Vă rugăm să ne comunicați în scris rezultatele acestor verificări, cu indicarea tuturor neregulilor și ilegalităților constatate, precum și a măsurilor și demersurilor oficiale dispuse sau întreprinse în consecință de către instituțiile prefectului din cele trei județe pentru remedierea situației și tragerea la răspundere, conform legii, a conducătorilor autorităților publice locale și ai insitituțiilor publice care se fac vinovați de încălcarea legislației privind folosirea stema României.
Nu există răspunsuri