Începând cu anul 2016, când Guvernul Cioloş a decis să nu mai amâne aplicarea unui articol din Legea Educaţiei, unităţile de învăţământ private acreditate au început să primească de la buget aceeaşi finanţare ca şi şcolile publice, ceea ce a determinat dezavantajarea elevilor de la stat.Prin această măsură, autorităţile din România au adoptat tactica haiducilor, însă în sens opus, adică au luat de la săraci şi au împărţit bogaţilor. Cu toate că autorităţile statului au preferat să răspundă solicitărilor patronilor de şcoli private şi au venit în sprijinul acestora pentru a le susţine profitul SRL-urilor acestora, totuşi aceşti dibaci investitori, colaboratori de nădejde în proiectul România Educată, nu au micşorat taxele de şcolarizare, ci, dimpotrivă, le-au mărit şi mai mult, acestea concurând cu şcoli din ţările dezvoltate din U.E. În plus, pe perioada pandemiei, bugetul alocat finanţării şcolilor private a înregistrat un trend crescător, demn de invidiat de şcolile de stat. Ce ar trebui să aibă în vedere autorităţile care urmăresc creşterea profitului acestor unităţi de învăţământ private, este că există o Directivă Europeană, care dispune trecerea învăţământului privat, în sfera serviciilor, deoarece, în fond, aceştia sunt agenţi economici şi ca orice agent economic, trebuie să fie înregistrat ca plătitor de TVA, deoarece realizează profit şi nu poate fi asimilat cu învăţământul public.România înregistrează una dintre cele mai mari rate din Europa în ceea ce priveşte abandonul şcolar. După cum arată un studiu al organizaţiei ”Salvaţi copiii”, peste 40% dintre elevi fac meditaţii la materiile studiate în şcoală, iar suma cheltuită ajunge la 1859 de lei pe an. În acelaşi timp, suma plătită pentru programele de tipul ”Școală după şcoală” ajunge la 1765 de lei pe an, iar pentru alimentaţia copiilor ajunge la 924 de lei. 15% dintre elevii unei generaţii nu termină 8 clase, alţi 30% abandonează liceul, iar jumătate dintre cei rămaşi nu iau examenul de Bacalaureat.
Învăţământul românesc suferă din cauza subfinanţării, salarii mici ale cadrelor didactice, dotări deficitare, şcoli insalubre, lipsa încălzirii pe timp friguros.
Cheltuielile publice pentru educaţie în învăţământul preuniversitar românesc se situează mult sub nivelul nevoilor, ceea ce se reflectă în :
nivelul scăzut de salarizare a cadrelor didactice;
starea precară a imobilelor şcolare;dotarea şcolilor;
capacitatea sistemului de a asigura monitorizarea şi sustenabilitatea reformelor implementate prin programele Uniunii Europene şi finanţată ale organismelor bancare internaţionale.
Există, în continuare, scoli şi grădiniţe fără autorizaţii sanitare de funcţionare, cu WC-uri în curte, cu mobilier degradat şi cu materiale didactice şi logistice insuficiente. În şcolile şi grădiniţele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea foarte mulţi suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare. Salariile mici şi condiţiile de muncă precare i-au făcut pe mulţi dintre profesori să se orienteze către şcoli şi grădiniţe private, aşa cum şi spitalele private prezintă interes tot mai mare pentru medici reputaţi de la stat.Respectul pentru educaţie nu a existat niciodată. Respectul pentru aşa zisa Românie Educată, începând de la cel care a venit cu ideea asta până la parlamentari, este zero”,Elevii şi studenţii au ieşit cu poziţii oficiale prin care cer mai mulţi bani pentru educaţie. Și elevii, dar şi studenţii spun că Proiectul de buget pe 2023 nu are nicio legătură cu „România Educată”, proiectul preşedintelui Klaus Iohannis.
Deşi proiectul preşedintelui Klaus Iohannis (din 2014), “România Educată” este „menit să susţină reaşezarea societăţii pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanţă, muncă, talent, onestitate şi integritate”, după cum se arată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, în fapt, educaţia va avea cel mai mic buget – doar 2,1% din PIB, din istoria recentă a României.Potrivit Proiectului de buget pentru 2023, ministerul Educaţiei primeşte 32,5 miliarde lei (+7%). Cu toate acestea, Guvernul amână şi anul viitor aplicarea legii şi acordarea a 6% din PIB Ministerului Educaţiei.
„Art. XXIV. – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2024”, se arată în proiectul de ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor. Potrivit Legii Educaţiei, articolul 8 face referire la finanţarea educaţiei: mai exact, alocarea a 6% din PIB.Pe cine ajută aceasta măsură?
Afacerile şcolilor private care activează în învăţământul preuniversitar – şcoli şi grădiniţe private, ating un nivel record în acest business.La ce ajută finanţarea şcolilor confesionale?Întrebări fără răspuns!
Nu există răspunsuri