Adresată:
Domnului, Ion-Marcel CIOLACU – prim-ministrul României,
Doamnei, Luminița Odobescu – ministrul Afacerilor Externe,
Domnului, Ștefan-Radu OPREA – ministrul Economiei, Antreprenorialului și
Turismului,
Domnului, Toni GREBLĂ – președintele Autorității Electorale Permanente
Domnului, Gheorghe Florin Cârciu – secretar de stat al Departamentului pentru
Românii de Pretutindeni
De către: Senator Gheorghe Adrian CĂTANĂ, membru în cadrul Comisiei de
Regulament
Circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 27.09.2023
Obiectul interpelării: forța de muncă din comunitățile istorice, revenirea românilor din Diaspora
Stimate domnule ministru,
Anul 2023 a marcat un record negativ pentru conducerea României din ultimii 30 de ani. Pentru prima dată în istorie, imigranții veniți la muncă în România au reprezentat principala cauză a creșterii populației din țară conform datelor publicate la finalul lunii august de Institutul Național de Statistică.
Statul român a încheiat în ultimii ani mai multe acorduri cu țări precum Republica Federală Democratică Nepal pentru a suplimenta forța românească emigrată în ultimii 30 de ani. În lipsa unei perspective naționale de ansamblu, am putea crede că rezolvarea găsită de guvernanți este una chiar de lăudat. Însă, când ne lărgim orizontul descoperim că România importă forță de muncă fără o legătură identitară cu poporul nostru. Ba mai mult, apelăm la o asemenea soluție în timp ce avem o sursă consistentă de muncă în cadrul comunităților istorice de români din Ucraina (Bucovina de Nord, Maramureșul Istoric, Bugeac), Ungaria, Bulgaria, Serbia (regiunea Voivodinei și Valea Timocului), Albania, Grecia și Macedonia de Nord, care însumează peste 5 mil. de români și care aparțin organic de filonul identitar românesc.
Aducerea lor în țară ar însemna păstrarea identității românești în condițiile în care școlile în limba maternă li se închid, ori chiar nu există ca în cazul aromânilor din Grecia. Nu avem datoria decât să le creăm condiții ca să muncească în Țara Mamă.
Una dintre aceste condiții este acordarea cetățeniei românești. În prezent, în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie lucrează 17 funcționari care trebuie să gestioneze un volum imens de cereri pentru acordarea cetățeniei, cc. 400 de mii. După calculele noastre, dacă ANC ar funcționa normal, dublându-și numărul de funcționari, instituția ar intra într-un proces normal de rezolvare al cererilor.
Totodată, recordul negativ ne pune în față problema revenirii în țară a diasporei românești. Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări ce țin de competența dumneavoastră:
- Credeți că este oportun importul de forță de muncă din comunitățile istorice românești (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord și Grecia) pentru compensarea emigrării forței de muncă din țară? Dacă răspundeți afirmativ, menționați cel puțin trei măsuri concrete pentru aducerea în țară a forței de muncă din comunitățile istorice!
- Care este volumul din prezent al cererilor de acordare a cetățeniei române la Autoritatea Națională pentru Cetățenie și cât personal ar mai fi nevoie pentru reducerea volumului și intrarea în normalitate?
- Cât durează în medie aprobarea unei cereri de acordare a cetățeniei?
- Care sunt principalele trei măsuri abordate de instituția pe care o conduceți pentru readucea în țară a românilor din diaspora (Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Austria, Franța etc.)?
- Câți români s-au întors acasă prin programele implementate de instituția pe care o conduceți?
Nu există răspunsuri