Georgel Badiu – Propunere legislativă pentru modificarea art. 5  din  Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm ” Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5  din  Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente”, spre dezbatere și adoptare.           

În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT  GEORGE NICOLAE SIMION                    

2. DEPUTAT GEORGEL BADIU                                     

EXPUNERE DE MOTIVE

În 2009, președintele României a convocat un referendum cu două întrebări. Prima întrebare era dacă românii își doresc să aibă un parlament unicameral, a doua era dacă ar trebui redus numărul de parlamentari la maximum 300. Ambele întrebări au primit răspunsul covârșitor DA, 89% din electorat dorind maximum 300 de parlamentari și 78% dorind un parlament unicameral.

Avem în vedere că în Constituția României este specificat numărul de camere ale parlamentului și acesta nu poate fi modificat decât prin modificarea legii fundamentale.

Numărul maxim de parlamentari se stabilește prin lege și poate fi modificat de Parlament.

În prezent, România are 465 de parlamentari, fiind a 6-a țară din UE după numărul de parlamentari. Bugetul parlamentului a crescut în fiecare an. Din 2015 și până acum, statul româna dublat cheltuielile cu parlamentul.

Poate și din acest motiv, legislativul nu se afla pe un loc onorabil în topul încrederii cetățenilor români în instituțiile statului.  

Pe aceste considerente, ca urmare a faptului că rezultatul referendumului în ceea ce privește numărul maxim de 300 de parlamentari nu se implementează, în societatea românească mocnește un profund sentiment de nemulțumire și neîncredere, iar datoria noastră este să oferim electoratului ceea ce consideră just, ceea ce consideră echitabil.

Fără a mai intra în amănuntele motivației pentru care populația a decis că dorește un număr mai mic de reprezentanți în legislativul țării, cert este că avem la îndemână pârghiile necesare pentru a repara gafa impardonabilă comisă de legislaturile anterioare, unde nu a existat voință politică pentru a se reduce numărul de deputați și senatori, neexistând interes să se respecte decizia poporului.

Constituția României prevede, la art. 62 (3): ”Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.”

Pentru reprezentarea electoratului în Parlament, Constituția României nu impune un număr exagerat de aleși, aspect vizibil și în majoritatea statelor lumii, unde numărul parlamentarilor este cu mult mai mic decât cel din țara noastră raportat la o populație mai numeroasă.

Problema este doar în ceea ce privește numărul aleșilor, așa cum este el impus prin legea electorală, nu prin Constituție. Este dovedit faptul că un număr superior de parlamentari nu determină neapărat o creștere a calității actelor legislative inițiate și votate, iar componența stufoasă a comisiilor creează mai degrabă dificultăți de organizare decât performanță în domeniul de referință.

Ca atare, am decis formularea acestui proiect de lege, prin care să se reducă în mod considerabil numărul de parlamentari, modificându-se cota de reprezentare și propunem o cotă de reprezentare de 90.000 de voturi pentru un deputat și 210.000 voturi pentru un senator.

În prezent cota este de 73.000 voturi pentru un deputat și 168.000 voturi pentru un senator, deci schimbarea pe care o preconizăm este consistentă.

Trebuie să reținem că, la recensământul din 2011 au fost luate în evidență 20.121.641 persoane, ca populație stabilă. Cei plecați din țară au fost recenzați în număr de 727.500, însă această cifră este îndoielnică, pentru că numărul românilor plecați peste hotare este mult mai mare.

Ultima informație venită pe căile oficiale indică un număr de peste 6 milioane de cetățeni români plecați peste hotare, dar păstrându-și drepturile electorale în ceea ce privește alegerile din România.

Propunând creșterea cotelor de reprezentare, estimăm un număr de circa 225 de deputați și 95 de senatori la alegerile parlamentare din 2024, numărul exact depinzând și de prevederile legii în ceea ce privește modul de redistribuire a voturilor, astfel încât ar putea suferi mici modificări în sens crescător. Bineînțeles că avem în vedere și numărul de mandate de parlamentar pentru românii din afara granițelor țării, care la acest moment sunt doar patru de deputat și două de senator.

Acest număr trebuie mărit, deoarece pentru cele câteva milioane de români aflați în diaspora, reprezentarea în Parlamentul României este insuficientă.

Printr-un alt proiect de lege aflat deja în circuitul legislativ, am propus o creștere a mandatelor pentru aleși, în Circumscripția pentru românii din afara granițelor țării.

Avem ferma convingere că vom găsi sprijin în cadrul tuturor formațiunilor politice reprezentate în Parlament, iar atitudinea față de aceste proiecte legislative să fie una constructivă, eventual de îmbunătățire a propunerilor noastre și nicidecum de respingere din motive politicianiste.

Ținând seama de importanța prezentei inițiative legislative și așteptările electoratului, precum și timpul scurt avut la dispoziție pentru ca legea să fie aplicată în 2024, solicităm procedura de urgență.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT  GEORGE NICOLAE SIMION                    

2. DEPUTAT GEORGEL BADIU                                     

LEGE pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente

    Parlamentul României adoptă prezenta lege:

ARTICOL UNIC: La articolul 5 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

          „1.” La articolul 5 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

          „Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 90.000 de locuitori.”

          „2.” La articolul 5 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

          „Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 210.000 de locuitori.”

     Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

One response

  1. Buna

    Este o propunere corecta , eu as mai adauga formarea unei comisii care sa supravegheze ( monitorizeze ) activitatea fiecarui senator, deputat.
    monitorizat – prezenta la locul de munca, implicarea sa , cheltuielile din bugetul alocat, etc asa cum se fac si la alte locuri de munca.
    Cine a gresit sa faca nota explicativa si sa fie sanctionat (numerar 10%-20%) in functie de gravitatea greseli,si sa fie afisat public pe un site.( parlamentului)
    Dorim TRANSPARENTA.
    Nici un deputat sau senator sa nu aiba imunitate parlamentara in tara. Daca savirseste o infractiune sau incalca legea si sunt dovezi concrete asupra faptei savarsite sa fie anchetat ca si cetatean simplu. In functie de acuzatiile ce i se prezinta sa fie suspendat temporar din functie pana la finalizarea anchetei.
    Doar asa se poate face (curatenie ) , fie care cetatean trebuie sa constientizeze ca raspunde pentru faptele ce face indiferent ce functie ocupa.
    Odata trebuie facut ordine “de sus” si dupa catre sa se ceara de la cetatenii sa urmeze legile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, explică de ce nu ar fi bine ca MVM să cumpere E.ON România și prezintă soluția prin care această compania să rămână a românilor. ”Zilele acestea, întreaga Românie este înspăimântată de următoarea știre. Compania maghiară MVM ar urma […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat sâmbătă, 5 octombrie, în județul Vaslui, planul de măsuri pentru domeniul agricol. Evenimentul a avut loc la ferma pomicolă și vegetală „Agro Oliver Trans” din comuna Poienești. George Simion a spus că AUR este 100% alături de agricultorii români care […]
Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, atrage atenția asupra faptului că România plătește prețuri de 4-5 ori mai mari pentru energia electrică importată din vestul Europei. ”Motivul este șocant: Austria și Slovacia NU au capacitate de interconectare cu statele din Est! Cine […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, atrage atenția asupra celor 100 de miliarde de euro, din fonduri europene, promise de către guvernarea PNL-USR și apoi de cea PNL-PSD. ”Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus, la Biroul Electoral Central, listele de candidați pentru Circumscripția Electorală nr. 43, destinată cetățenilor români cu domiciliul în afara țării. Prin acest demers, AUR continuă să fie vocea românilor din Diaspora și din comunitățile istorice românești, oferindu-le un sprijin […]
Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, a lansat un atac dur la adresa guvernanților după ce s-a aflat că firma maghiară MVM urmează să achiziționeze E.ON, una dintre cele mai importante companii de energie din România. Acesta consideră că ne aflăm în fața unei noi trădări naționale, similară […]