George-Nicolae Simion – Propunere legislativă pentru înființarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă S.A.

CĂTRE,

                                      BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm Propunerea legislativă pentru înființarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă S.A.” spre dezbatere și adoptare.                                                                                                                                                          

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION           

SENATOR: CLAUDIU – RICHARD TÂRZIU                 

DEPUTAT:  DAN  TĂNASĂ                                  

DEPUTAT: DUMITRU FLUCUȘ                                      

DEPUTAT: LILIAN SCRIPNIC                                      

EXPUNERE DE MOTIVE

          Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare înființarea unei bănci de stat, care să susțină dezvoltarea sectorului agricol românesc.

          Este cunoscut faptul că, acest domeniu, reprezintă un motor important al econimiei naționale, fiind unul dintre principalii contribuabili la produsul intern brut (PIB) și în egală măsură, unul în care există potențial real de dezvoltare, datorită caracteristicilor geografice ale României și a calității solului, precum și a resurselor de apă de care dispune țara noastră, dar care nu sunt exploatate corespunzător pentru a susține dezvoltarea sectorului agricol național.

          Chiar și în aceste condiții, amintim faptul că, anul 2021 a fost unul cu producţii de cereale record, comparativ cu anul 2020, când acestea au fost afectate de secetă, la fel cum s-a întâmplat și în cursul anului 2022.

          Datele publice furnizate de către Institutul Național de Statistică, relevă faptul că sectorul agricol se păstrează unul dintre pilonii importanți pe care se construiește PIB-ul României, chiar și în condițiile în care ponderea agriculturii în acest indicator a scăzut semnificativ în ultimii 20 de ani, cauza principală fiind lipsa fondurilor necesare investițiilor.

          În perioada de timp scursă din anul 1989 și până în prezent, dezvoltarea zonei rurale românești a fost caracterizată de variații importante, dacă ne raportăm la instrumentele economice sau financiare pe care statul român le-a utilizat sau implementat. Se poate trage cu ușurință concluzia că, aceste variații reprezintă un adevărat eșec în ceea ce privește politica de susținere a agriculturii românești.

Agricultura României nu este una săracă, ci prost gestionată, insuficient ajutată de stat. Din cele aproximativ 14 milioane de hectare de teren agricol, sub un milion de hectare beneficiază de sisteme de irigații, ceea ce ne face în mod evident vulnerabili în fața secetei și a încălzirii globale, fenomene care își arată din ce în ce mai frecvent efectele.

În prezent, țara noastră are o productivitate mai scăzută a recoltelor în comparaţie cu alte ţări agricole avansate tehnologic, iar acest aspect este unul îngrijorător, prin raportare la faptul că România se numără printre primele zece țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea suprafeței agricole.

Cu toate acestea, în lipsa unui plan de investiții adaptat condițiilor cu care se confruntă domeniului agricol național, în care foarte puține persoane fizice sau juridice au posibilitatea de a accesa fondurile necesare pentru a ține pasul cu evoluția tehnică de care se bucură și agricultura în ultimii ani, nu poate fi preconizat alt scenariu decât acela în care, proprietarii români de terenuri agricole, reprezentați preponderent de micii fermieri, vor lua în considerare sau vor fi siliți să-și înstrăineze bunurile imobile pe care le dețin.

Consecințele lipsei de strategie în sectorul agricol se răsfrânge, așa cum era de așteptat, în mai multe direcții, astfel, România, care nu demult s-a remarcat ca fiind grânarul europei, în prezent este din ce în ce mai dependentă de importul de alimente.

Institutul Național de Statistică relevă faptul că, deficitul balanței comerciale pe întreaga economie a fost în primele 11 luni ale anului 2021 de 21,369 de miliarde de euro, cu 4,929 de miliarde mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2020.

În România, aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, țara noastră situându-se astfel pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Din nefericire, peste 30% dintre micii producători trăiesc la limita sărăciei, chiar și în contextul în care statul susține că pot fi accesate fonduri comunitare nerambursabile pentru dezvoltarea exploatațiilor individuale pe care aceștia le dețin.

Lipsa de viziune a statului român conduce, în mod evident, la creșterea sărăciei în mediul rural, iar efectul se extinde și asupra agriculturii. Într-un asemenea context, rezultatul este reprezentat de imposibilitatea creării unor noi locuri de muncă, zona rurală fiind afectată, în consecință, din ce în ce mai puternic de fenomenul abandonului, fiind favorizată în acest mod emigrarea.

În măsura în care situația la nivelul micilor fermieri este una dificilă, rezultă că aceștia nu sunt sprijiniți în demersul de a accesa fonduri nerambursabile pentru a dezvolta exploatațiile individuale pe care le dețin în proprietate sau în arendă, impunându-se așadar, construirea unor instrumente financiare mai prietenoase, care să fie gestionate direct de către statul român, prin instituțiile abilitate.

Mai mult, este important să ținem cont de faptul că micii fermieri constituie structura de rezistență a agriculturii mondiale și doar acele țări care își consturiesc strategii care să susțină dezvoltarea acestora, vor avea posibilitatea de a beneficia de contribuții însemnate la PIB și de independență din punct de vedere agroalimentar, ambele fiind elemente din ce în ce mai importante în contextul geopolitic din anul 2022.

Așadar, soluția pentru recuperarea acestui decalaj, este acordarea de către stat, prin intermediul unei bănci pentru dezvoltarea agriculturii naționale, a susținerii financiare necesare dezvoltării exploataţiilor individuale de dimensiuni mici și medii, a infrastructurii deficitare a sistemului de irigaţii național, precum și pentru dezvoltarea optimă a segmentului de logistică, din ce în ce mai avansat, însă de care agricultorul român nu se poate folosi în activitatea desfășurată, din cauza prețurilor mari de achiziție.

În prezent, la nivel național, există peste 1 milion de producători agricoli mici și foarte mici care au nevoie de microfinanțare pentru a crește. După cum știm, la nivel guvernamental nu există o politică viabilă, orientată spre dezvoltare, investiții, pentru sectorul agricol de dimensiuni mici și medii. Chiar dacă formal, guvernul poate susține că sprijină acest sector, în mod evident această instituție știe că dezvoltarea rurală este limitată din cauza accesului redus la finanțare, din pricina birocrației și a fragmentării terenurilor agricole, îmbătrânirii populației, lipsei competențelor și exemplele pot continua.

Un aspect extrem de îngrijorăror este faptul că, în România, există foarte multe bănci private care oferă soluții fermierilor, ceea ce denotă că aceste companii sunt conștiente de potențialul agricol pe care îl are țara noastră și de calitatea solului, fiind dispuse să concureze diversele programe care oferă fonduri comunitare nerambursabile, în timp ce statul român manifestă totală indiferență raportat la acest domeniu.

          De reținut este și faptul că, prin înființarea unei bănci de dezvoltare cu specific agricol, nu va apărea un așa zis competitor al fondurilor comunitare nerambursabile, ci se va crea un instrument de sprijin oferit fermierului român de către stat, prin produse financiare accesibile agricultorilor.

          Din perspectiva produselor financiare, unul dintre multele avantaje pe care le va genera apariția unei astfel de bănci, va fi reprezentat, spre exemplu, de durata scurtă de contractare a împrumuturilor agricole, prin comparație cu perioada necesară de timp pe care o implică primirea unor finanțări din fonduri nerambursabile.

          Pentru a contribui efectiv la dezvoltarea sectorului agricol național, banca va fi o instituție de credit deținută 100% de statul român, cu rol de instituție de dezvoltare care va deservi agricultorilor români și altor entități aparținând sectorului public și privat din România, în scopul susținerii finanțării de proiecte care să contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării și la creșterea competitivității, inovării și creșterii economice, în sectorul agricol.

Amintim că, rolul creditului este unul de primă mărime în economie, fiind alături de finanţe, unul din motoarele principale ale întregului angrenaj economico-social. Astfel, în măsura în care acest instrument bancar a sprijinit dezvoltarea sectorului construcțiilor, opinăm că modelul poate fi preluat și implementat cu succes și în sectorul agricol, reușita unei astfel de strategii fiind evident una benefică României și cetățenilor ei.

 Din punct de vedere al impactului socioeconomic, prezenta propunere legislativă va avea ca efect creșterea investițiilor în sectorul agricol, impactul social fiind unul pozitiv, generat de creșterea numărului locurilor de muncă în mediul rural, predispus a fi afectat de sărăcie. Impactul economic va fi unul pozitiv, prin prisma creșterii gradului de investiții ce vor fi realizate în agricultura națională și a reducerii timpului de așteptare pentru acordarea fondurilor, aspecte care vor genera venituri mai mari la bugetul de stat.

În concluzie, pentru a evita falimentul sectorului agricol național, pentru a ne asigura că fermierii români pot beneficia de fondurile necesare și pentru a proteja categoria de agricultori care cuprinde micii fermieri precum și exploatațiile agricole individuale și familiale, considerăm că strategia națională de dezvoltare a agriculturii poate fi construită și în jurul produselor financiare specifice domeniului bancar și în special a împrumutului agricol.

          Stimați colegi parlamentari, vă solicităm respectuos să luați act de situația dificilă în care se află agricultura națională și împreună, de comun acord, să venim în sprijinul fermierilor români, prin susținerea și adoptarea prezentului proiect legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION          

SENATOR: CLAUDIU – RICHARD TÂRZIU                  

DEPUTAT:  DAN  TANASĂ                                  

DEPUTAT: DUMITRU FLUCUȘ                                      

DEPUTAT: LILIAN SCRIPNIC                                   

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Camera Deputaților                                                               Senat

LEGE pentru înființarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă S.A.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.1. Se înființează Banca pentru Dezvoltarea Agriculturii din România – Banca Agricolă S.A.denumită în continuare „Banca”, ca societate pe acțiuni, instituție de credit, persoană juridică de drept privat, deținută pe toată perioada de funcționare de statul român.

Art.2. Activitatea Băncii se desfășoară în principal în nume și cont propriu, dar și în numele și pe contul statului, în limita mandatului acordat de către acționarul unic.

Art. 3. (1) Banca are ca obiectiv general sprijinirea dezvoltării agriculturii naționale.

(2)  Obiectivele strategice ale Băncii sunt:

a) facilitarea accesului la finanțare pentru persoane fizice și pentru întreprinderile mici și mijlocii, care își desfășoară activitatea în domeniul agricol.

b) asigurarea accesului la finanțare pentru proiecte de dezvoltare, modernizare sau adaptare a infrastructurii agricole, furnizarea de consultanță specifică domeniului agricol și  a celui financiar, precum și atragerea capitalului privat în investiții.

Art.4. (1) Activitățile de dezvoltare desfășurate de către Bancă în nume și cont propriu vizează:

a) asigurarea accesului la finanțare pentru proiectele mari de infrastructură agricolă care contribuie la dezvoltarea regională și națională, inclusiv proiecte de îmbunătățiri funciare, pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole individuale și familiale, precum și pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare în sectorul agricol.

b) furnizarea de servicii de consultanță și de asistență tehnică specifice.

(2) Banca poate acorda produse financiare de tipul împrumuturilor, inclusiv sub forma plasamentelor în obligațiuni și titluri de valoare emise de companii și alte entități beneficiare, garanțiilor individuale și de portofoliu, investițiilor de capital de tipul acțiunilor și participațiilor în companii.

(3) Suplimentarea categoriilor de activități de dezvoltare, a beneficiarilor eligibili și a produselor financiare se poate realiza prin modificarea actului constitutiv conform prevederilor legale în vigoare.

Art.5.

Resursele financiare necesare acoperirii vărsămintelor în numerar pentru capitalul social inițial subscris al Băncii sunt în valoare maximă de 3,5 miliarde lei și se asigură de către Ministerul Finanțelor, din bugetul de stat.

Art.6.

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul României are obligaţia de a emite o hotărâre prin care să reglementeze organizarea și funcționarea Băncii, prevederile Ordonanței de Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, aplicându-se în mod corespunzător.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR
Ratarea aderării la Spațiul Schengen este un eșec monumental de politică externă al Președintelui Iohannis și al Guvernului Ciucă. Pentru români, este o trezire cruntă la realitate și o dovadă în plus că umilința, compromisurile, lașitatea și impostura nu sunt instrumente cu care să poată fi […]
Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României                    Domnului Lucian ROMAȘCANU, ministru al Culturii De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 07/12/2021 Obiectul întrebării: […]
Deputatul AUR, Dumitru-Viorel Focșa, a declarat că AUR a inițiat un proiect de lege care a fost în această săptămâna dezbătut în Comisia pentru Energie de la Senat și care prevede fuziunea dintre 2 coloși de producere a energiei electrice: CE Oltenia și Hidroelectrica. Potrivit deputatului […]
Deputatul AUR, Antonio Andrușceac, a declarat, în cadrul conferinței săptămânale de presă, că AUR își dorește să vadă în bugetul de stat și acele proiecte benefice pentru țară pe care le va depune opoziția. Liderul deputaților AUR a precizat că AUR se va opune unui buget […]
Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a declarat, în cadrul conferinței de presă săptămânale, că pretextul invocat de Cancelarul Austriei că prin România sau din România există fluxuri masive de imigranți ilegal este unul rușinos din punctul de vedere al AUR. Liderul […]
Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României                    Domnului Lucian ROMAȘCANU, ministru al Culturii De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 07/12/2021 Obiectul întrebării: […]