CĂTRE: Domnul Vlad VOICULESCU
Ministru al Sănătății
De la: George-Nicolae SIMION
Deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42, București
Lider al grupului parlamentar AUR
Obiectul întrebării: Sponsorizările din sistemul medical
Stimate domnule Ministru,
Subiectul sponsorizărilor din sistemul medical este un subiect care a dat naștere unei serii de speculații în rândul opiniei publice. Prin urmare, vă solicit să îmi comunicați câteva elemente care ar putea oferi răspunsurile necesare pentru această componentă importantă în interacțiunea dintre producătorii de medicamente și de dispozitive medicale, pe de o parte și medici, pe de altă parte.
Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sunt publicate, potrivit art.814 al legii 95/2006, sponsorizările pe care firmele farmaceutice (producători sau vânzători) le-au făcut pentru medici, asistenți medicali sau organizații care au activități în domeniul sănătății. Pentru anul 2020, lista nu a fost publicată, dar găsim 2 liste cu declarații de sponsorizare pentru anul 2019: Lista declarațiilor de sponsorizare făcute de beneficiari cu 6539 de poziții și Lista declarațiilor de sponsorizare făcute de sponsori cu 59173 de poziții.[1] Prima observație care se impune în acest caz este discrepanța între numărul sponsorizărilor declarate de beneficiari și numărul sponsorizărilor declarate de sponsori.
Observăm, în același timp, că dintre cele 59173 sponsorizări declarate de sponsori, în 2019, pentru România, firma Pfizer (producătoarea vaccinului anticovid) are 3867.[2] Dintre acestea, 650 au descrierea „onorariu servicii consultanță” și 3020 au descrierea „sponsorizare mijloace financiare”. Beneficiarii sponsorizărilor sunt persoane fizice și juridice. Unii au beneficiat de mai multe sponsorizări, deci, numărul beneficiarilor e mai mic decât al sponsorizărilor. Printre beneficiarii sponsorizărilor Pfizer sunt organizații profesionale din toate domeniile medicinei: Societatea Română de Medicină Nucleară și Imagistică Moleculară, Societatea Română de Microbiologie, Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică, Societatea Română de Nutriție Rospen, Societatea Română de Pediatrie, Societatea Română de Radioterapie, Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Națională de Medicină Generală din România, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, Societatea Română de Angiologie și Chirurgie Vasculară, Societatea Română de Flebologie, Societatea Română de Medicină de Voiaj, Societatea Română de Dermatologie, Patronatul Medicilor de Familie, Societatea Națională de Medicina Familiei și Medicină Generală, Asociația Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, Asociația Societatea Română a Partenerilor Medicali pentru Reumatologie, Asociația Societatea Română de Transplant Medular, Asociația Societatea Română de Reumatologie, Colegiul Farmaciștilor, Colegiul Medicilor (filială județeană), Asociația Română de Hemofilie, Asociația Oncohelp, Asociația Oncomed, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, Asociația Proneurologia, Asociația Cadrelor Didactice din Facultatea de Farmacie București, diferite asociații locale ale medicilor din unele orașe sau județe.
Apare un legitim semn de întrebare privind numărul exagerat al organizațiilor profesionale ale medicilor, prin comparație cu alte categorii profesionale, ceea ce face ca acuzația „exist ca să fiu sponsorizat” să pară logică, iar concluzia generală este că sponsorizările sunt cele care susțin aceste entități, nu cotizațiile membrilor. Marile corporații farmaceutice ajung să joace rolul de Moși Crăciuni pentru medicii din întreaga lume, în special, pentru cei din țările dezvoltate, unde costurile asistenței medicale au crescut vertiginos, în ultima vreme. Este perfect adevărat că niciun contract de sponsorizare nu prevede promovarea explicită a produsului sau procedurii care face obiectul contractului. În egală măsură, este la fel de adevărat că un cadru medical sau un decident de la orice nivel cărora li se oferă anumite beneficii (excursii în țări exotice, de exemplu, unde sunt organizate diverse evenimente cu caracter științific), cărora li se plătesc onorarii consistente pentru consultanță sau pentru un discurs la un Congres medical, vor fi motivați, în mod expres, să laude produsele sponsorului. În spațiul public, au apărut intermitent și informații privind presiunile făcute de asociațiile medicale asupra membrilor pentru a se abține de la critica anumitor produse dacă nu sunt pregătiți să le promoveze.
Ținând cont de cele enunțate mai sus, vă rog, domnule ministru să îmi comunicați următoarele:
1. Care este explicația discrepanței existente între numărul sponsorizărilor declarate de beneficiari și numărul celor declarate de sponsori?
2. Care sunt acțiunile întreprinse de ministerul pe care îl conduceți pentru a asigura transparența totală a sponsorizărilor din domeniul medical?
3. Există sancțiuni pentru persoanele juridice care nu comunică sponsorizările din domeniul medical? Dacă da, care sunt acestea și care sunt persoanele juridice în cazul cărora au fost aplicate acestea?
4. Există proceduri prin care ministerul pe care îl conduceți poate asigura un control strict al sponsorizărilor și preveni situații în care vânzarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale au ca obiectiv profitul în detrimentul eficienței?
5. Care este poziția Ministerului Sănătății față de acuzațiile frecvente din spațiul public potrivit cărora asigurările de sănătate, în special cele obligatorii, au devenit un mijloc de îmbogățire a industriei farmaceutice mai mult decât de ocrotire a pacientului?
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Solicit răspuns oral și scris.
Vă mulțumesc!
Nu există răspunsuri