Adresată: Ministrului Educației și Cercetării, domnului – Daniel Ovidiu David
De către Domnul senator: Ştefan Geamănu, membru al Comisiei pentru sănătate, din Senatul României
Circumscripția electorală: Nr. 43 Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Obiectul Interpelării: Educația în România, încotro ?
Ministerul Educaţiei a publicat, la data de 07.04.2025, rezultatele simulării examenului de Bacalaureat 2025, iar statisticile arată că 66,84% dintre candidaţi au obţinut note mari sau egale cu 5 la Limba si literature română, 63,28% dintre ei la proba obligatorie a profilului şi 69,46% la proba la alegere. În cadrul simulării examenului de Evaluare Națională 2025, aproximativ 36% dintre elevi nu au reușit să obțină o notă de trecere la Limba și literatura română.
Un expert în educație mentioneaza ca : „Sunt mai mulți factori care au contribuit la aceste rezultate foarte slabe, iar elevilor nu le-a păsat, nu au învățat” si ca aceste rezultate dezastruoase înregistrate de copii la Limba și literatura română sunt consecința a trei factori importanți, care țin de sistemul de educație în sine, dar și de o anumită mentalitate pe care o au în general elevii. Din păcate, an de an, rezultatele slabe înregistrate de copii le reprezintă „discrepanța uriașă dintre modul în care se face școală la oraș și modul în care se face școală la sate, în mediul rural”. Se explică clar dezastrul, prin lipsa de interes a autorităților pentru un învățământ atractiv, de calitate care face ca nivelul educational să scadă de la an la an. Rezultatele obţinute de elevii claselor a XII-a din judeţe, la simularea examenului de Bacalaureat sunt dezastruoase şi arată că unii tineri mai au mult de lucrat pentru a obține o medie bună, sau măcar una de trecere. La prima probă a simulării Bacalaureatului 2025, au fost prezenți 82% dintre elevii de a XII-a, iar la proba obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică au lipsit 23.000 de elevi, adică 19%.
Edupedu.ro a scris despre Generația Experiment 2012-2025, ca este cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale, iar pentru a trece proba, e necesară o notă de minimum 5, însă examenul este promovat dacă media este de peste 6. In acest moment, România se situează la coada clasamentului în privința alocărilor bugetare pentru educație, iar cheltuielile făcute de Guvernul României pentru educație sunt printre cele mai mici din lume, după cum se arată în cel mai recent raport al UNESCO privind educația.
În 2023, România a alocat 3,3% din produsul intern brut (PIB) pentru educație, fiind pe locul 123 din 171 la nivel mondial. Procentul din PIB este echivalentul a 8,1% din cheltuiala publică guvernamentală, fiind mai mic decât în Uganda sau Pakistan, in anul 2024, procentul din PIB alocat educației a fost de 4,3%, datorită Obiectivului pentru Dezvoltare Durabilă numărul 4, iar Bugetul alocat educației pentru anul 2025, a fost majorat cu 9,78% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la 4,5% din PIB.
Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări :
- În cazul în care la art. 134, din Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și în art. 147, din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, prevăd alocarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, adică 6% din PIB, și nu s-a aplicat în 2025, ambele fiind amânate până în 2026, pentru aceste considerente, vă asumați răspunderea unui Buget alocat educației pentru anul 2026, la 6% din PIB ?
- Având în vedere că nivelul educațional scade de la an la an, care este soluția viabilă urgentă, a ministerului pe care îl conduceți, pentru un învățământ de calitate ?
Comments are closed