Fondul Moldova: Planul Marshall al României pentru Republica Moldova 

Propunerea AUR se bazează cu precădere pe ideea depăşirii etapei „formelor fără fond” în relaţia bilaterală, respectiv existenţa unor relaţii politice fără suportul unor relaţii economice substanţiale, care nu merg doar într-o singură direcție. După cum se vede astăzi cu claritate, această strategie a României perpetuată vreme de mai bine de 30 de ani nu a fost eficientă. În pofida sprijinului politic aproape necondiţionat al Bucureștiului şi al sprijinului financiar consistent, lipsa prezenţei economice strategice şi a investiţiilor româneşti în R. Moldova este endemică. 

În esenţă, proiectul are următoarele direcţii strategice:

• Orientarea comerţului şi investiţiilor româneşti spre Republica Moldova ca o componentă strategică a politicii externe şi de securitate a României euroatlantice; 

• Suplinirea lipsei de finanţare de la Chişinău prin investitii româneşti din fonduri publice şi private; 

• Oferirea unei alternative realiste şi pe termen lung pentru tinerii din Republica Moldova. 

Ca linii de acţiune, proiectul presupune înfiinţarea a două entităţi strategice: 

1. Agenţia de asistenţă internatională a României, ca instrument de politică publică inexistent în acest moment;
2. Un fond de investiţii numit Fondul Moldova, care să atragă participaţii ale companiilor publice şi private din Romania, precum şi ale investitorilor privaţi, menit să gestioneze o politică de investiţii în infrastructura şi în obligaţiuni ale statului R. Moldova şi să administreze aceste investiţii. 

Cum trebuie să funcţioneze Fondul Moldova?  

Ținând seama că:

1. Peste o treime din exporturile Republicii Moldova și peste o șesime din importurile în Republica Moldova merg către/vin din România
2. România este principalul partener comercial al Republicii Moldova
3. Dezvoltarea (uneori) supraviețuirea Republicii Moldova depind, în mod esențial, de fluxurile financiare externe, remiteri ale celor plecați la muncă și asistență financiară internațională
4. În cele două state se vorbește aceeași limbă și avem aceeași istorie
5. Obiectivul implicit al celor două state ar trebui să fie Re-unificarea tuturor românilor în același stat. 
6. Statul român este el însuși într-o delicată postură financiară, cu un nivel ne-sustenabil al deficitul bugetar și nu va putea susține singur efortul de implicare în dezvoltarea economică a Republicii Moldova
7. Depozitele populației din bănci sunt la un maxim istoric de peste 75 de miliarde de euro, iar depozitele instituțiilor financiare de peste 5 miliarde de lei și depozitele companiilor de peste 40 de miliarde de euro, adică sumele la dispoziția românilor și a companiilor se află la maxime istorice 
8. Piața de capital și cea  financiară sunt suficient de mature pentru a permite produse sofisticate, cu grad mare de complexitate 
9. În perspectiva aderării la OCDE, guvernanța corporatistă se va îmbunătăți considerabil 
10. Republica Moldova ar putea deveni eligibilă, începând din 2028, pentru fonduri de pre-aderare direct din bugetul UE. 

AUR propune FONDUL MOLDOVA pentru Re-unificarea economiilor României și Republicii Moldova

1. Înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții 
2. Fondul va fi stabilit de către Ministerul de Finanțe de la București 
3. Capitalul social inițial va fi de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), divizați în 25 milioane de acțiuni cu valoarea inițială de 10 euro/acțiunea 
4. Fondul va fi listat la Bursa de la București, unde va emite încă 25 de milioane de acțiuni, puse la dispoziția cumpărătorilor într-o ofertă publică inițială 
5. În fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, care  vor capitaliza Fondul 
6. Fondul va funcționa ca un fond de investiții deschis, administrat de către un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de către acționari prin procedura de vot cumulativ 
7. Președintele Fondului pentru primii trei ani va fi un reprezentant al Ministerului de Finanțe 
8. Fondul va investi în active din Republica Moldova, de la active financiare (acțiuni la diverse societăți plus obligațiuni) , dar și în orice alt fel de active 
9. Investițiile în obligațiuni emise de staul Republica Moldova sau de UAT-uri vor fi limitate la 30% din activul net 
10. Dividendele se vor distribui conform legii române, anual, către investitori, preferabil să fie convertite în acțiuni noi, prin capitalizarea suplimentară a fondului 

Consecințe politice și economice 

1. În economia Republicii Moldova va apare o sursă mare, constantă și serioasă de investiții 
2. Investiții vor fi, practic, ale României, nu doar ale statului român sau ale câtorva companii 
3. În Republica Moldova se va obține un sentiment clar de atașament față de România 
4. Cele două economii se vor compatibiliza și vor funcționa sincretic 
5. O mare parte din fondurile europene vor fi destinate întăririi integrării economice dintre cele două state românești. 

Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de buna credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice.