Către: Consiliul Național al Audiovizualului
În atenția: Domnului Valentin-Alexandru JUCAN, Vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, conducător al instituției în absența președintelui validat de Parlamentul României, conform art. 14 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare
Spre luarea la cunoștință: membrilor Consiliului Național al Audiovizualului
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Obiectul întrebării: Garanțiile procedurale, transparența și caracterul neselectiv al desfășurării concursurilor de acordare a licențelor audiovizuale și a frecvențelor radioelectrice terestre — obligația Consiliului Național al Audiovizualului de a asigura pluralismul surselor de informare, evitarea pozițiilor dominante în formarea opiniei publice locale și aplicarea uniformă a criteriilor stabilite de Legea audiovizualului nr. 504/2002 și de Decizia C.N.A. nr. 277/2013.
Stimate domnule Vicepreședinte,
I. CADRUL GENERAL ȘI MOTIVAREA ÎNTREBĂRII PARLAMENTARE
În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2024, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă adresez prezenta interpelare cu privire la modul de organizare, desfășurare și motivare a concursurilor de acordare a licențelor audiovizuale pentru frecvențe radioelectrice terestre, pe care Consiliul Național al Audiovizualului (denumit în continuare „C.N.A.” sau „Consiliul”) le organizează în temeiul art. 51, art. 52 și art. 68 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și al Deciziei C.N.A. nr. 277/2013.
Este de notorietate că C.N.A. este, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, „autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „autoritatea unică de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale”. În această dublă calitate, Consiliul are obligația legală expresă de a asigura, conform art. 10 alin. (3) lit. a)–d) din lege:
- respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în cadrul conținutului serviciilor de programe;
- pluralismul surselor de informare a publicului;
- încurajarea liberei concurențe;
- un raport echilibrat între serviciile naționale de radiodifuziune și serviciile locale, regionale ori tematice.
Totodată, art. 10 alin. (6) din lege impune Consiliului obligația de a sesiza autoritățile competente cu privire la apariția sau existența unor practici restrictive de concurență, a abuzului de poziție dominantă sau a concentrărilor economice supuse controlului Consiliului Concurenței, precum și cu privire la orice alte încălcări ale prevederilor legale care nu intră în competența sa proprie.
În virtutea acestor obligații, modul concret de aplicare a procedurilor de concurs și de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor judiciare formulate împotriva actelor administrative ale Consiliului prezintă o importanță capitală nu doar pentru operatorii pieței audiovizuale, ci, prin efectele lor asupra pluralismului mediatic local, pentru cetățean ca beneficiar final al serviciului public de informare. Din această perspectivă a interesului public general, în ultima perioadă au fost semnalate, în spațiul public și în demersuri formale adresate diverselor autorități, o serie de preocupări recurente privind modul în care anumite proceduri de concurs au fost finalizate, motivate și verificate de către Consiliu, motiv pentru care formulez următoarele întrebări de principiu, de natură să clarifice doctrina instituțională a Consiliului în materie de transparență, motivare și control.
Temei juridic: art. 112 din Constituția României, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare; art. 10–11, art. 14, art. 17, art. 43–47, art. 50–55 și art. 68 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare; Decizia C.N.A. nr. 277/2013 privind procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilității și de cedare a licenței și a deciziei de autorizare audiovizuală; Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
II. ASPECTE PUNCTUALE CARE FAC OBIECTUL ÎNTREBĂRII PARLAMENTARE
1. Motivarea în drept și în fapt a deciziilor de declarare a câștigătorului concursurilor de acordare a frecvențelor
Potrivit principiilor generale ale dreptului administrativ, jurisprudenței constante a instanțelor de contencios administrativ (între care, cu titlu exemplificativ, deciziile Î.C.C.J. — Secția de Contencios Administrativ și Fiscal), precum și exigențelor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, orice act administrativ individual emis în urma unei proceduri competitive trebuie să fie motivat în mod clar, complet, individualizat și verificabil, atât în drept, cât și în fapt. Lipsa motivării sau motivarea formală, generică, echivalează cu o încălcare a dreptului la o bună administrare și constituie, potrivit art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, un motiv de nelegalitate.
În acest context, vă rog să ne comunicați:
(i) Care este standardul instituțional aplicat de C.N.A. la redactarea părții motivatoare a deciziilor adoptate ca urmare a concursurilor de acordare a frecvențelor radioelectrice terestre, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 4 și art. 5 din Decizia C.N.A. nr. 277/2013 (proiect editorial, proiect tehnic, proiect financiar, structura programului, experiență în domeniul audiovizual), la atribuțiile Consiliului stabilite la art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului și la principiile de pluralism și echilibru între serviciile naționale, regionale și locale prevăzute la art. 10 alin. (3) din lege?
(ii) În ce mod sunt punctate, ierarhizate și consemnate în actul administrativ final criteriile de departajare între solicitanții concurenți (proiectul editorial, proiectul tehnic, proiectul financiar, structura programului, experiența și competența în domeniul audiovizual, oferta de programe), astfel încât ierarhia rezultată să fie reproductibilă și controlabilă în fază de contencios administrativ?
(iii) Care este procedura internă prin care Consiliul se asigură că, în deliberări, fiecare membru votant ia cunoștință efectivă de conținutul integral al fiecărui dosar de candidatură și nu doar de o sinteză eventual selectivă?
2. Verificarea continuității istorice și a identității posturilor — riscul „transferului de notorietate”
Un aspect de natură să afecteze grav transparența concursurilor constă în posibilitatea ca un solicitant să se prevaleze, în susținerea ofertei sale, de o „experiență” și de o „notorietate locală” care, în realitate, nu îi aparțin, ci derivă dintr-un istoric succesiv de licențe deținute de alte societăți, neaflate în raporturi de continuitate juridică sau editorială cu solicitantul actual. Practica unor „rebrand-uri” succesive ale denumirii comerciale a postului, decuplate de continuitatea persoanei juridice titulare a licenței, poate crea aparența unei tradiții editoriale pe care, în fapt, candidatul nu o are.
În considerarea acestui risc sistemic, vă rog să precizați:
(i) Care sunt instrumentele concrete prin care Consiliul verifică, în cadrul procedurii de concurs, continuitatea juridică și editorială a unui post de radio sau televiziune, în raport cu istoricul licențelor anterior emise pentru aceeași frecvență sau pentru aceeași denumire comercială?
(ii) În ce mod se asigură Consiliul că vechimea, audiența și experiența invocate de un solicitant îi aparțin în drept și în fapt, și nu sunt preluate, prin asumare unilaterală, de la o altă persoană juridică, eventual exclusă în trecut din procedurile de concurs?
(iii) Există la nivelul Consiliului o evidență sintetică, publică și actualizată, a tuturor licențelor emise pentru o anumită frecvență radio dintr-o anumită zonă geografică, cu indicarea clară a titularilor succesivi, a denumirilor comerciale utilizate și a soluțiilor administrative sau judiciare adoptate în privința fiecăreia? În caz negativ, are Consiliul în vedere instituirea unui asemenea registru, esențial pentru evaluarea obiectivă a candidaturilor?
3. Verificarea structurii acționariatului și a eventualelor conexiuni politice ori instituționale ale beneficiarilor de licențe audiovizuale
Art. 43 alin. (5) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 instituie obligația oricărei persoane fizice sau juridice care deține sau dobândește o cotă egală sau mai mare de 10% din capitalul ori drepturile de vot ale unei societăți titulare de licență audiovizuală sau de licență de emisie de a notifica această situație Consiliului în termen de o lună. Art. 43 alin. (7) interzice expres utilizarea numelui altei persoane în scopul eludării prevederilor legii. Pe de altă parte, art. 44 din lege limitează concentrarea proprietății și extinderea cotei de audiență la dimensiuni care „să nu genereze apariția de poziții dominante în formarea opiniei publice”.
Având în vedere aceste obligații și ținând cont de faptul că, în spațiul public, s-au făcut publice — uneori chiar în publicații online cu caracter de investigație — informații privind eventuale conexiuni ale unor acționari sau persoane de conducere ale societăților titulare de licențe locale cu structuri politice sau instituționale relevante pentru analiza pluralismului și a concentrării influenței editoriale, vă rog să precizați:
(i) În ce mod verifică C.N.A., la momentul depunerii dosarului de candidatură și pe parcursul valabilității licenței, structura reală a acționariatului — inclusiv prin trasarea lanțului beneficiarilor reali, în sensul Legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor — și conformitatea acesteia cu cerințele art. 43 din Legea nr. 504/2002?
(ii) Ce proceduri are Consiliul pentru a identifica situațiile în care, formal, două sau mai multe societăți titulare de licență audiovizuală în aceeași unitate administrativ-teritorială au acționari distincți, dar sunt, în fapt, controlate de aceeași persoană sau grup, eventual prin persoane interpuse — situație care intră sub incidența art. 43 alin. (7) și art. 44 alin. (8) din lege (care limitează la două numărul de licențe audiovizuale de același tip deținute în aceeași zonă)?
(iii) Care este politica C.N.A. față de informațiile publice privind eventuale conexiuni politice sau instituționale relevante pentru analiza pluralismului și a concentrării influenței editoriale, în privința acționarilor sau administratorilor titularilor de licențe locale — în special în raport cu obligația de pluralism a surselor de informare (art. 10 alin. (3) lit. b) din lege)? Inițiază Consiliul, din oficiu, verificări în asemenea situații, sau acționează exclusiv la sesizare?
(iv) În ce mod este avertizat Consiliul Concurenței, conform art. 10 alin. (6) din Legea nr. 504/2002, în cazurile în care există indicii rezonabile privind concentrări de fapt pe piața audiovizuală locală sau regională? Vă rog să precizați câte asemenea sesizări a făcut Consiliul către Consiliul Concurenței în perioada 2020–2025.
4. Verificarea de fond a dosarului de candidatură — experiența și competența reală în domeniul audiovizual
Decizia C.N.A. nr. 277/2013 impune solicitantului să prezinte, între altele, proiectul editorial, proiectul tehnic, proiectul financiar și să dovedească experiența și competența în domeniul audiovizual. În practică, însă, dovedirea acestei experiențe se poate face prin acte care, deși formal corecte, ridică probleme de fond — de pildă, atunci când persoanele invocate ca titulari de experiență audiovizuală sunt absolvenți ai unor specializări fără legătură directă cu jurnalismul sau comunicarea audiovizuală.
Vă rog să precizați:
(i) Cum verifică C.N.A., dincolo de înscrisurile formale depuse la dosar, experiența și competența reală în domeniul audiovizual a echipei propuse de solicitant — în special experiența editorială, jurnalistică și tehnică efectivă, atestată prin contracte de muncă, drepturi de autor sau colaborări anterioare verificabile?
(ii) Există un standard intern al Consiliului pentru evaluarea calificărilor academice ale persoanelor implicate în conducerea editorială a serviciului de programe (jurnaliști, redactori-șefi, directori de programe)? În ce măsură o calificare academică în alt domeniu decât științele comunicării, jurnalismul sau audiovizualul este apreciată ca „experiență în domeniul audiovizual” în sensul legii?
(iii) Care este standardul de probă aplicat pentru viabilitatea proiectului financiar (art. 4 lit. g) din Decizia C.N.A. nr. 277/2013)? Sunt verificate, pe lângă declarațiile solicitantului, capacitatea efectivă de finanțare, sursele de venit declarate și sustenabilitatea în orizontul de 9 ani al licenței?
5. Aplicarea uniformă și nediscriminatorie a Deciziei C.N.A. nr. 277/2013 — în special a obligațiilor de înscriere în obiectul secundar de activitate al solicitantului
Practica administrativă a Consiliului în privința verificării îndeplinirii cerinței formale ca solicitantul să aibă, în obiectul de activitate înscris la registrul comerțului, codurile CAEN corespunzătoare activității de difuzare de programe (radiodifuziune, respectiv televiziune) este de o importanță esențială pentru asigurarea egalității de tratament între candidați. Aceeași importanță o are și aplicarea termenelor imperative pentru depunerea documentelor de completare a dosarului — termene care, odată depășite, conduc, potrivit Deciziei nr. 277/2013, la respingerea solicitării.
Vă rog să precizați:
(i) Care este politica C.N.A. în situația în care un solicitant depune cererea fără a avea, la data limită stabilită prin anunțul concursului, codul CAEN corespunzător înscris în obiectul de activitate al firmei, dar îl înscrie ulterior, în afara termenului-limită al concursului?
(ii) Acceptă Consiliul, în asemenea situații, completarea dosarului peste termenul-limită al concursului, sau aplică în mod uniform regula respingerii pentru lipsa unei condiții de validitate la momentul depunerii dosarului?
(iii) Cum sunt tratate, în mod comparativ, eventualele neconformități minore din dosarele candidaților — de exemplu, omisiuni formale identice — pentru a se asigura că nu există discriminări de tratament între solicitanți concurenți?
6. Soluționarea plângerilor prealabile formulate împotriva actelor administrative ale Consiliului
Potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral are dreptul de a solicita autorității emitente, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea prealabilă constituie nu o formalitate birocratică, ci un mecanism de filtrare administrativă cu rol esențial în reducerea sarcinii instanțelor și în corectarea operativă a eventualelor nelegalități.
Vă rog să precizați:
(i) Care este procedura internă a Consiliului de soluționare a plângerilor prealabile formulate împotriva deciziilor adoptate în urma concursurilor de acordare a frecvențelor — termenul mediu efectiv de soluționare, organul intern care realizează analiza pe fond și standardul motivării răspunsului?
(ii) Care este numărul total al plângerilor prealabile primite de Consiliu împotriva deciziilor de acordare/respingere a licențelor audiovizuale în perioada 2020–2025, defalcat pe ani, și câte dintre acestea au fost (a) admise în tot, (b) admise în parte, (c) respinse?
(iii) În câte dintre cazurile menționate la (ii) decizia inițială a fost ulterior anulată sau modificată de către instanța de contencios administrativ? Solicit, în mod expres, comunicarea raportului procentual între deciziile contestate care au fost menținute de instanță și cele care au fost desființate, indicator esențial al calității actului administrativ al Consiliului.
7. Pluralismul surselor de informare la nivel local și evaluarea poziției dominante în formarea opiniei publice regionale
Art. 46 din Legea audiovizualului instituie, pentru nivelul regional și local, o limită de 25% din piața serviciilor de programe de televiziune și radiodifuziune drept prag al poziției dominante în formarea opiniei publice. Determinarea acestei cote presupune un mecanism activ de monitorizare, distinct de monitorizarea conținutului. Or, din informațiile publice disponibile, mecanismul de evaluare a poziției dominante la nivel local este puțin transparent și rar invocat în fundamentarea deciziilor de acordare/respingere a licențelor.
Vă rog să precizați:
(i) În ce mod se realizează în practică determinarea cotelor de piață regionale și locale, având în vedere limitările instrumentale ale metodelor de măsurare a audienței, inclusiv intervievarea directă, acolo unde legea o prevede (cu referire, în special, la posturile de radio, potrivit art. 44 alin. (6) din lege)?
(ii) Există, la momentul evaluării unei candidaturi pentru o frecvență locală, o analiză prealabilă a structurii pieței locale și a cotei de piață cumulate deținute de candidat și de entitățile afiliate acestuia, în sensul art. 44 alin. (8) din lege? În cazul în care nu există, intenționează Consiliul să introducă un asemenea standard?
(iii) În ultimii cinci ani, în câte cazuri Consiliul a constatat depășirea pragului de 25% prevăzut la art. 46 alin. (2) și a inițiat procedura prevăzută de lege? Care a fost rezultatul acestor proceduri?
8. Coerența și transparența criteriului „rebrandingurilor” succesive de servicii de programe
În practică, este posibilă situația în care, prin succesiunea modificărilor licenței audiovizuale (schimbări de denumire, schimbări de structură de programe, transferuri de licență), o frecvență radio să fie utilizată succesiv de mai multe servicii de programe cu identități editoriale și comerciale diferite, fără ca publicul să ia cunoștință cu claritate de aceste schimbări. Asemenea succesiuni pot servi, în anumite condiții, la „migrarea” unei rețele editoriale între titulari diferiți de licență, cu evitarea procedurii de concurs deschis.
Vă rog să precizați:
(i) Care este standardul Consiliului pentru aprobarea schimbărilor majore de identitate editorială ale unui serviciu de programe pe parcursul valabilității unei licențe — în special atunci când noua identitate corespunde, în fapt, unei preluări de rețea de la un alt operator, evitându-se astfel concursul de acordare a unei licențe noi?
(ii) Există un mecanism de verificare a continuității proiectului editorial declarat în concurs, raportat la structura efectivă a programelor difuzate ulterior obținerii licenței? Cum sancționează Consiliul abaterile semnificative ale structurii efective de programe față de cea asumată în concurs?
9. Cooperarea inter-instituțională a C.N.A. cu autoritățile emitente de înscrisuri oficiale — sesizarea inadvertențelor, datelor eronate sau false constatate în dosarele depuse
Procedura de acordare a licențelor audiovizuale presupune depunerea, de către solicitanți, a unei multitudini de înscrisuri oficiale provenite de la alte autorități publice — certificate constatatoare emise de Oficiul Național al Registrului Comerțului, certificate de atestare fiscală emise de A.N.A.F. și de organele fiscale locale, certificate de cazier judiciar și fiscal, autorizații tehnice emise de A.N.C.O.M., documente privind beneficiarii reali în temeiul Legii nr. 129/2019, atestate profesionale și diplome de studii. Eventuala constatare, de către C.N.A., a unor inadvertențe, date eronate sau înscrisuri false în asemenea documente activează, în temeiul art. 291 din Codul de procedură penală (obligația de denunț a funcționarilor publici) și al art. 10 alin. (6) din Legea nr. 504/2002, obligația de a informa autoritățile competente.
Vă rog să precizați:
(i) În perioada 2020–2025, în câte cazuri C.N.A. a sesizat alte instituții emitente de înscrisuri oficiale (O.N.R.C., A.N.A.F., A.N.C.O.M., autorități locale, instituții de învățământ superior, organe de poliție etc.) cu privire la inadvertențe, date eronate sau înscrisuri suspectate ca fiind false, depuse de deținătorii de licențe sau de solicitanții de licențe în cadrul procedurilor administrative aflate în competența Consiliului? Solicit comunicarea acestor sesizări defalcate pe ani, pe instituții destinatare și pe categorii de înscrisuri vizate.
(ii) Există, la nivelul C.N.A., o procedură operațională scrisă, aprobată prin act administrativ intern, care să reglementeze obligația sesizării autorităților competente atunci când se constată elemente ce pot fi încadrate ca fals în înscrisuri oficiale (art. 320–325 Cod penal), uz de fals (art. 323 Cod penal) sau înșelăciune cu privire la calitatea de solicitant ori titular de licență? În caz afirmativ, solicit comunicarea acesteia; în caz negativ, vă rog să indicați motivele neadoptării.
(iii) Care sunt procedurile concrete prin care C.N.A. verifică autenticitatea înscrisurilor oficiale depuse de solicitanți și de titularii de licențe — accesare directă, prin protocoale instituționale, a registrelor publice (O.N.R.C., R.E.G.E.S., baza de date a M.A.I., baza de date a A.N.A.F.), verificare prin sondaj, verificare integrală sau exclusiv pe baza declarației pe propria răspundere a solicitantului? Solicit comunicarea, în măsura în care există, a tuturor protocoalelor de cooperare interinstituțională încheiate de C.N.A. în acest scop, cu indicarea părților, obiectului și a stadiului efectiv al implementării.
10. Standardizarea normelor de evaluare în concursuri, asigurarea obiectivității deliberărilor și prevenirea conflictelor de interese ori a influențelor susceptibile să afecteze imparțialitatea procesului decizional al Consiliului
Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, Consiliul Național al Audiovizualului este compus din 11 membri, numiți de Parlamentul României. Caracterul colegial al deciziilor Consiliului impune, în absența unor norme de evaluare clare, obiective și verificabile, existența unor garanții procedurale adecvate, astfel încât aprecierea ofertelor depuse în cadrul concursurilor de acordare a frecvențelor să nu fie afectată de aparența de arbitrar, de conflicte de interese sau de orice alte împrejurări susceptibile să afecteze imparțialitatea procesului decizional. Asigurarea obiectivității deliberării și a aplicării uniforme a criteriilor de departajare constituie o obligație ce decurge din art. 10 alin. (1) din lege, din regimul incompatibilităților și conflictelor de interese instituit prin Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 176/2010, precum și din principiile bunei administrări consacrate prin Codul administrativ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019).
Vă rog să precizați:
(i) Concursurile de acordare a frecvențelor radioelectrice terestre dispun, la nivelul C.N.A., de norme de evaluare scrise, cu criterii clare, obiective, ușor de urmărit și de aplicat uniform de toți membrii Consiliului, inclusiv printr-o grilă de punctare detaliată a fiecărui subcriteriu (proiect editorial, proiect tehnic, proiect financiar, structura programului, experiență și competență în domeniul audiovizual)? În caz afirmativ, solicit comunicarea integrală a acestor norme și a grilei aplicate; în caz negativ, vă rog să indicați justificarea adoptării deciziilor în lipsa unei metodologii de evaluare standardizate.
(ii) Care sunt măsurile concrete, instituționalizate, prin care se asigură aplicarea obiectivă și nediscriminatorie a normelor și a legii de către membrii C.N.A., indiferent de configurația majorității de vot formate în cadrul ședinței, astfel încât să fie prevenite aparența de arbitrar, conflictele de interese și influențele susceptibile să afecteze imparțialitatea procesului decizional? Solicit, în mod expres, comunicarea regulilor scrise privind: (a) declararea conflictelor de interese și a incompatibilităților, în sensul Legii nr. 161/2003 și al Legii nr. 176/2010; (b) abținerea de la deliberare și de la vot; (c) consemnarea în procesele-verbale de ședință a opiniilor separate motivate ale membrilor.
(iii) Publică C.N.A., în integralitate sau în extras, procesele-verbale ale ședințelor în care s-au adoptat decizii de acordare/respingere a licențelor audiovizuale, inclusiv votul nominal al fiecărui membru și motivările opiniilor separate? În caz negativ, vă rog să indicați temeiul juridic al limitării accesului public la aceste informații, în raport cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
11. Sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la faptele constatate în legătură cu titularii de licențe sau solicitanții de licențe
Conform art. 291 din Codul de procedură penală, funcționarii publici, în accepțiunea art. 175 Cod penal, au obligația imperativă de a denunța organelor de urmărire penală faptele susceptibile de natură penală despre care iau cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Această obligație incumbă, în egală măsură, atât membrilor C.N.A., cât și personalului instituției. În activitatea Consiliului, sunt susceptibile de a fi identificate fapte ce pot fi încadrate în sensul legii penale, între care: fals în înscrisuri oficiale sau sub semnătură privată (art. 320–322 Cod penal), uz de fals (art. 323 Cod penal), înșelăciune (art. 244 Cod penal), evaziune fiscală (art. 9 din Legea nr. 241/2005), spălare de bani (art. 49 din Legea nr. 129/2019), folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (art. 301 Cod penal), trafic de influență (art. 291 Cod penal) și altele.
Vă rog să precizați:
(i) Care sunt, din perspectiva doctrinei instituționale a C.N.A., situațiile-tip care se pretează la formularea unor plângeri penale împotriva entităților juridice deținătoare de licențe sau care solicită obținerea unei licențe ori a unei autorizări, atunci când acestea comit fapte susceptibile de încadrare juridică în sensul legii penale (fals, uz de fals, înșelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani, eludarea limitelor de concentrare prevăzute la art. 43 și art. 44 din Legea nr. 504/2002 prin persoane interpuse etc.)?
(ii) Solicit comunicarea numărului total al plângerilor penale formulate de C.N.A. în perioada 2020–2025, defalcat pe ani, pe obiect (categoria infracțională sesizată) și pe stadiul soluționării (clasare, începerea urmăririi penale, trimitere în judecată, condamnare definitivă, achitare), precum și pe entitățile vizate — titulari de licență, solicitanți, persoane fizice cu funcții de conducere.
(iii) Întreprinde C.N.A. măsuri administrative — și, dacă da, de ce tip (suspendarea licenței, retragerea licenței, refuzul prelungirii, refuzul cesiunii) — împotriva deținătorilor de licențe audiovizuale față de care Consiliul a constatat, în diferite situații legate direct de raporturile cu C.N.A., fapte susceptibile de încadrare juridică în sensul legii penale? Solicit comunicarea fiecărui caz din perioada 2020–2025 în care o licență a fost suspendată, retrasă, refuzată la prelungire sau la cesiune ca urmare a sesizării unor fapte susceptibile de natură penală constatate de C.N.A., cu indicarea actului administrativ adoptat și a soluției pronunțate în eventualul contencios administrativ.
(iv) Există coordonare între măsurile administrative dispuse de C.N.A. și soluțiile organelor de urmărire penală sesizate de Consiliu? În mod concret, suspendă C.N.A. decizia de acordare a unei noi licențe sau a unei prelungiri în situația în care, anterior, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la fapte penale comise de același solicitant, până la soluționarea definitivă a cauzei penale?
12. Mecanismele de răspundere instituțională a membrilor C.N.A., evaluarea profesională și sancționarea abaterilor personalului instituției
În calitate de autoritate publică autonomă aflată sub control parlamentar, C.N.A. răspunde, pentru activitatea sa, în fața Parlamentului României, conform art. 10 alin. (1) și art. 16 din Legea nr. 504/2002. Răspunderea instituțională se construiește, însă, pe răspunderea individuală a membrilor și a personalului, evaluată și verificată în condițiile prevăzute de lege. Pentru membrii Consiliului — numiți de Parlament — se aplică regimul răspunderii instituite prin Legea nr. 504/2002, completat cu dispozițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și ale Legii nr. 161/2003 privind conflictele de interese și incompatibilitățile, controlul fiind exercitat de Agenția Națională de Integritate și, în cele din urmă, de Parlamentul României. Pentru personalul contractual sau funcționarii publici din aparatul instituției, sunt aplicabile, după caz, dispozițiile Codului muncii (Legea nr. 53/2003) și ale Codului administrativ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019).
Vă rog să precizați:
(i) Cum sunt evaluate, în mod concret, activitatea, randamentul și profesionalismul (a) membrilor C.N.A. și (b) angajaților departamentelor de specialitate din cadrul instituției — indicatori cantitativi (număr de dosare instrumentate, termen mediu de soluționare, număr de acte administrative anulate definitiv în contencios administrativ) și calitativi (calitatea motivării, respectarea procedurilor)? Există grile de evaluare scrise și aplicate cu regularitate?
(ii) Care sunt mecanismele de răspundere aplicabile, distinct, (a) membrilor Consiliului — sesizări către Agenția Națională de Integritate privind conflicte de interese sau incompatibilități, rapoarte de evaluare a integrității, eventuale revocări dispuse de Parlament în condițiile legii — și (b) personalului instituției — proceduri disciplinare conform Codului muncii sau Codului administrativ? Solicit comunicarea, defalcată pe perioada 2020–2025: (1) numărul de sesizări transmise A.N.I. cu privire la situația membrilor Consiliului, cu soluțiile dispuse; (2) numărul total al sesizărilor/reclamațiilor primite cu privire la activitatea personalului de specialitate; (3) numărul anchetelor disciplinare interne demarate; (4) sancțiunile disciplinare aplicate personalului, pe categorii (avertisment, diminuare salarială, retrogradare, încetarea raporturilor de serviciu) și pe categorii de persoane (funcționari publici, personal contractual).
(iii) Cum decurg anchetele interne — în privința personalului instituției — în cazul sesizărilor privind abaterile grave? Există o comisie de disciplină constituită potrivit legii, cu reguli scrise privind componența, procedura, termenele, dreptul la apărare și căile de atac? Solicit comunicarea regulamentului intern aplicabil.
(iv) În ce mod este corelat indicatorul calitativ al actului administrativ — și anume procentul deciziilor C.N.A. anulate definitiv de instanțele de contencios administrativ — cu evaluarea individuală a membrilor care au votat pentru adoptarea deciziilor respective și a personalului de specialitate care a întocmit notele și referatele suport?
III. SOLICITĂRI EXPRESE
Având în vedere cele ce preced, în temeiul art. 112 din Constituția României și al prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog respectuos să dispuneți, în termenul legal de 15 zile, comunicarea unui răspuns scris detaliat și motivat la fiecare dintre întrebările formulate la punctele 1–12 din capitolul II de mai sus, însoțit de:
a) statistica anuală, pentru perioada 2020–2025, a concursurilor de acordare a frecvențelor radioelectrice terestre organizate de C.N.A., cu numărul de candidaturi depuse, admise, respinse, precum și numărul deciziilor contestate în contencios administrativ și soluția definitivă;
b) statistica anuală a sesizărilor formulate de C.N.A. către Consiliul Concurenței în temeiul art. 10 alin. (6) din Legea nr. 504/2002, cu indicarea sintetică a obiectului fiecărei sesizări;
c) o sinteză a metodologiei interne aplicate de C.N.A. la verificarea structurii acționariatului și a beneficiarilor reali ai titularilor de licențe audiovizuale, în lumina Legii nr. 129/2019;
d) comunicarea, în măsura în care aceasta există în formă consolidată, a listei publice actualizate a tuturor frecvențelor radioelectrice terestre alocate, cu titularii succesivi, denumirile comerciale utilizate și actele administrative emise în privința fiecăreia; în cazul în care o asemenea evidență nu este publicată, vă rog să precizați motivele și dacă Consiliul intenționează să o instituie.
e) situația sintetică a sesizărilor adresate de C.N.A. altor autorități publice (O.N.R.C., A.N.A.F., A.N.C.O.M., autorități locale, instituții de învățământ superior, organe de poliție, parchete) cu privire la inadvertențe, date eronate sau înscrisuri suspectate ca fiind false, depuse de solicitanți sau titulari de licențe, defalcată pe ani, pe instituții destinatare și pe obiect (perioada 2020–2025);
f) normele de evaluare scrise, grila de punctare detaliată și metodologia internă aplicată de C.N.A. în concursurile de acordare a frecvențelor radioelectrice terestre, precum și regulile interne privind declararea conflictelor de interese, abținerea de la deliberare și consemnarea opiniilor separate ale membrilor Consiliului în procesele-verbale de ședință;
g) situația plângerilor penale formulate de C.N.A. în perioada 2020–2025, defalcată pe ani, pe categoria infracțională sesizată și pe stadiul soluționării (clasare, începerea urmăririi penale, trimitere în judecată, condamnare definitivă, achitare), însoțită de indicarea măsurilor administrative subsecvente dispuse împotriva entităților juridice vizate (suspendarea, retragerea, refuzul prelungirii sau al cesiunii licenței);
h) regulamentul intern aplicabil evaluării profesionale și răspunderii disciplinare a personalului instituției, situația sintetică a sesizărilor adresate Agenției Naționale de Integritate cu privire la membrii Consiliului, precum și situația anchetelor disciplinare interne demarate și a sancțiunilor aplicate personalului în perioada 2020–2025, defalcată pe categorii de persoane (funcționari publici, personal contractual) și pe categorii de sancțiuni.
Subliniez că prezenta interpelare nu privește vreun caz particular, ci vizează exclusiv buna funcționare instituțională a Consiliului Național al Audiovizualului, în calitate de garant al pluralismului mediatic și al interesului public în domeniul audiovizual — atribuții față de care, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, Consiliul răspunde înaintea Parlamentului României, autoritatea care îl numește.
Vă mulțumesc anticipat pentru atenția acordată și pentru diligența în comunicarea răspunsului.
Comments are closed