Dumitrina Mitrea și George Simion – „Lege pentru implementarea programului „ Ion Ionescu de la Brad”

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată Lege pentru implementarea programului „ Ion Ionescu de la Brad” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de această – fișă financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE-NICOLAE SIMION  

DEPUTAT:   DUMITRINA MITREA  

Expunere de motive

Sectorul agroalimentar și dezvoltarea spațiului rural din România au înregistrat progrese ca urmare a implementării unor programe de dezvoltare rurală, finanțate atât din fonduri europene, cât și naționale.

Cu toate acestea, o analiză mai detaliata identifică faptul că încă există multe provocări care trebuie abordate, printre care menționăm: numărul mare al fermelor mici, dotarea slabă din punct de vedere tehnologic și structura duală a exploatațiilor agricole, numărul mare al parcelelor agricole, schimbările climatice și ambiția de mediu asumată de UE și alte aspecte de mediu care pot conduce la diminuarea productivității agricultorilor, degradarea spațiului rural și îmbătrânirea populației în spațiul rural cât și depopularea satelor, accesul redus la servicii de bază și infrastructura rurală deficitară, infrastructura de îmbunătățiri funciare deficitară, numărul redus de produse cu valoare adăugată, deficitul balanței comerciale exterior cu produse agroalimentare, gradul scăzut de inovare, deficitul de personal calificat în sectorul agricol, slaba diversificare a veniturilor fermierilor și populației din mediul rural.

În acest context, în scopul atingerii potențialului socio-economic al mediului rural și în special, în sectorul agroalimentar, se impune ca măsurile întreprinse până în prezent să fie continuate/dezvoltate/îmbunătățite.

Pentru atingerea de rezultate remarcabile, au fost identificate următoarele nevoi:

• Creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea discrepanțelor și disparităților între categorii de ferme, sectoare agricole și teritorii;

• Asigurarea menținerii producției agricole concomitent cu îmbunătățirea performanțelor economice și creșterea veniturilor pentru fermele mici/medii/de familie;

• Creșterea gradului de reziliență a exploatațiilor agricole la impactul negativ al factorilor climatici precum şi în urma pierderilor provocate de animalele sălbatice;

• Modernizarea și restructurarea exploatațiilor mici/mijlocii, în special fermele de familie, prin investiții pentru îmbunătățirea productivității;

• Creșterea investițiilor în agricultura de precizie, digitalizare, ca instrumente esențiale pentru sustenabilitatea sectorului agricol și pentru creșterea competitivității;

• Nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective;

• Dezvoltarea/modernizarea/retehnologizarea industriei alimentare și practicarea unor politici sustenabile de stimulare a procesării în scopul diminuării comerțului cu materii prime și creșterea valorii adăugate;

• Nevoia de acces la instrumente financiare;

• Creșterea competitivității şi sustenabilităţii sectoarelor sprijinite prin programe sectoriale – vitivinicol, pomicol, legumicol și apicol;

• Susținerea dezvoltării viabile a lanțurilor scurte alimentare, inclusiv a sistemelor de colectare și depozitare;

• Sprijinirea dezvoltării modelelor de producție bazate pe valoare adăugată mare (sisteme de calitate europene și naţionale);

• Nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investiţiilor colective;

• Încurajarea consumului de produse autohtone și dezvoltarea de piețe locale;

Având în vedere cele mai sus menționate, înaintăm spre dezbatere și aprobare propunerea legislativă pentru implementarea programului „ Ion Ionescu de la Brad”.

INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE-NICOLAE SIMION  

DEPUTAT:   DUMITRINA MITREA

Lege pentru implementarea programului „ Ion Ionescu de la Brad”

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1 Programul „Ion Ionescu de la Brad” are ca obiect susţinerea financiară a  operatorilor economici din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar precum și din domeniul  comerțului cu produse agricole, piscicole și produse alimentare, cu excepția băuturilor și  tutunului.

Art. 2 (1) Susţinerea financiară are două componente astfel:

a)  ajutor nerambursabil de până la 2.000.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru activitățile prevăzute la art. 4, doar în cazul investițiilor, plătit beneficiarului doar după realizarea integrală a acestora, în baza documentelor justificative.

b) garanţie în numele şi contul statului prin Fondul de Garantare a Creditului Rural –F.G.C.R IFN S.A și prin Fondul Român de Contragarantare  de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare.

În această categorie intră atât creditul-punte acordat pentru finanţarea ajutorului nerambursabil, cât şi creditul de co-finanţare, acordat pentru finanţarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul nerambursabil.

c) pentru acelaşi beneficiar nu pot fi cumulate alocările prevăzute la litera a) cu cele prevăzute la litera b).

(2) Plăţile de dobândă pentru creditul acordat, precum şi cheltuielile privind comisioanele de analiză şi de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul  Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(3) Perioada maximă de grație este de 24 luni în cazul investițiilor și de 6 luni în cazul capitalului de lucru.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să mandateze Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanții în numele și în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite în cadrul Programului.

 (5) Între Ministerul Finanțelor și Fondul de Garantare a Creditului Rural precum și cu Fondul Român de Contragarantare se încheie câte o convenție prin care se stabilesc drepturile și obligațiile părților în derularea Programului guvernamental ” Ion Ionescu de la Brad “.

Art. 3 Beneficiarii Programului sunt operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, precum și în domeniul comerțului cu produse agricole, piscicole și produse alimentare, cu excepția băuturilor și tutunului. care sunt organizate ca:

• operatori economici constituiți conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• fermieri definiţi conform prevederilor art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

• asociaţii agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare, Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare şi Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

• persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, precum şi asociaţii de fermieri, constituite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;

• asociaţii de fermieri constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care îşi desfăşoară activitatea în domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar

• grupurile de producători recunoscute în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările și completările ulterioare

• organizațiile de producători din sectorul legume-fructe înființate în conformitate cu prevederile art. 154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului precum și ale Ordinului MADR nr. 406/2017 pentru aprobarea Normelor privind recunoașterea organizațiilor de producători şi a altor forme asociative din sectorul fructelor şi legumelor şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea, cu modificările și completările ulterioare.

• start-up-uri ,

Art. 4  Activitățile eligibile la finanțare în cadrul Programului (pentru codul/codurile CAEN pentru finanţare menţionat / menționate în contractul de garantare şi în acordul de finanţare), sunt:

a) achiziţia de echipamente/ maşini/ utilaje/mijloace de transport/ alte mijloace fixe inclusiv TVA;

b) achiziţie de active necorporale aferente investiţiei software/ licenţe programe/brevete inclusiv TVA;

c) achiziţie de spaţiu de producţie/ servicii/comercial/depozitare/terenuri pentru construcţie inclusiv TVA;

d) achiziţie de părţi sociale şi acţiuni;

e) construcţie de spaţii de producţie/ servicii/spaţii comerciale/depozitare inclusiv TVA;

f) cheltuieli de reparaţii capitale, modernizări spaţii de lucru/ sedii/puncte de lucru inclusiv TVA;

g) alte cheltuieli aferente planului de investiţie inclusiv TVA;

h) active biologice productive, inclusiv TVA;

i) cheltuieli de aprovizionare/ producţie/desfacere;

j) cheltuieli de executare lucrări şi/sau de prestare de servicii;

k) cheltuieli de constituire/prelucrare /valorificare stocuri;

l) cheltuieli de întreţinere, reparaţii curente spaţii de lucru/sedii/ puncte de lucru;

m) alte tipuri de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii curente;

n) cheltuieli cu salarii şi asimilate pentru toate activitățile desfășurate de către beneficiar;

o) cheltuieli cu chirii/utilităţi;

p) Active biologice de natura stocurilor și produse agricole, precum și cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor.

Art. 5  – Plafonul anual al garanțiilor, modalitatea și condițiile de acordare, marja anuală care include toate costurile legate de acordarea și derularea creditului în toate etapele finanțării, condițiile de eligibilitate anuală a băncilor, precum și cerințele pentru accesarea de către persoanele fizice a creditului, regulile de gestionare a garanțiilor se stabilesc anual de către Guvern. Garanțiile se acordă în limita plafonului aprobat și în funcție de criteriile specifice prevăzute în normele și procedurile interne de creditare ale băncilor și în normele de garantare ale Fondului de Garantare a Creditului Rural și ale Fondului Român de Contragarantare.

Art. 6 – În termen de 90 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor vor elabora normele de aplicare, inclusiv modalitatea și condițiile de acordare și recuperare a garanțiilor, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 7 – Prin derogare de la prevederile Legii nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, se acordă prin prezenta lege mandat special Fondalului Român de Contragarantare  privind emiterea în numele și în contul statului a garanțiilor în cadrul Programului, sens în care se completează obiectul de activitate al Fondul de Garantare a Creditului Rural stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2009 privind înființarea Fondului Român de Contragarantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009, cu modificările ulterioare, cu operațiunile desfășurate în mandat privind analiza și acordarea garanțiilor în cadrul programelor guvernamentale garantate de statul român.

Art. 8 – (1) Contractele prin care Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Român de Contragarantare acordă garanțiile de stat constituie titluri executorii și au valoare de înscrisuri autentice

(2) Sursa de plată a garanțiilor acordate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Român de Contragarantare în numele și contul statului pentru creditele acordate în cadrul Programului este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, titlul “Alte transferuri” cod 55, alin. “Sume rezultate din executarea garanțiilor acordate din bugetul de stat” cod 55.01.50.

(3) Creanțele rezultate din garanțiile acordate și plătite băncilor sunt asimilate creanțelor bugetare a căror recuperare se face de către Agenția Națională de Administrare Fiscală conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Sumele încasate conform alin. (2) sunt venituri ale bugetului de stat, proporțional cu procentul de garantare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Marcel Boloș refuză să vină în Parlament pentru a da explicații cu privire la situația economică dezastruoasă și la ultimele măsuri luate de ministerul de Finanțe, care nu fac decât să îi sărăcească și mai mult pe români. Concret, ministrul de Finanțe ar fi trebuit să […]
George Simion Meritocratia AUR
Peste 700 de români, specialiști în domenii cheie pentru țară, au aplicat pe LinkedIn la programul „Meritocrația conduce România”, lansat în urmă cu doar trei zile de președintele AUR, George Simion. Sunt români specializați în tehnologie, educație, sănătate, oameni cu experiență vastă, care vor să dea […]
claudiu-tarziu
Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, critică în termeni foarte duri “Codul de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, document adoptat de Ministerul Educației și intrat recent în vigoare. “Conform prevederilor acestui document, […]
AUR Chișinău candidații la alegerile europarlamentare
Alianța pentru Unirea Românilor și-a prezentat duminică, 21 aprilie, la Chișinău, în Republica Moldova, într-un eveniment inedit, o parte dintre candidații pentru alegerile europarlamentare care se vor desfășura pe data de 9 iunie 2024. La evenimentul organizat la Chișinău, la care au participat peste 300 de […]
AUR mașini medici mediul rural
Alianța pentru Unirea Românilor pune la dispoziția medicilor de familie 40 de mașini pe care să le folosească pentru deplasările în teritoriu. Primele două mașini au fost deja redirecționate medicilor de familie din Mureș și Teleorman, în cadrul unui eveniment care a avut loc în fața […]
Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmărește și intimidarea românilor din Ucraina, precum și intimidarea Patriarhiei Române. Presa de la Kiev, citând ca sursă serviciul […]