CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (4) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm „Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.
Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.
PENTRU INIȚIATORI:
DEPUTAT: GEORGE NICOLAE SIMION
DEPUTAT: DUMITRINA MITREA
DEPUTAT: ADRIAN-GEORGE AXINIA
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea cuantumului indemnizației de care beneficiază persoanele cu handicap, în scopul creșterii nivelului de viață al acestor cetățeni români.
Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (Carta) prevede la articolul 1 faptul că „Demnitatea umană este inviolabilă. Asta trebuie respectată și protejată”. La articolul 26 documentul prevede că „Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor cu dezabilități de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integritatea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității”, iar la articolul 21, Carta interzice orice discriminare pe motiv de dezabilitate.
La nivel național, prin Legea nr. 221/2010, țara noastră a ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu dezabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, primul instrument obligatoriu din punct de vedere juridic în domeniul drepturilor omului la care UE și statele membre sunt parte. Prin Convenție, se solicită statelor semnatare să garanteze și protejeze faptul că persoanele cu dezabilități se pot bucura de toate drepturile omului și de libertățile fundamentale.
Persoanele care au dezabilități sunt mult mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială comparativ cu persoanele care nu aparțin acestei categorii vulnerabile. În intervalul 2010-2017, în Uniunea Europeană, nu au survenit schimbări semnificative, procentul populației cu dezabilități care se află în risc de sărăcie sau excluziune fiind de aproximativ 30%, comparativ cu aproximativ 20% înregistrat pentru persoanele care nu au dezabilități.
În România, grupul persoanelor cu dezabilități poate fi considerat unul dintre cele mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Conform Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), în România erau 857.638 de persoane cu un certificat valabil de încadrare în grad și tip de handicap la data 31 decembrie 2021, reprezentând 3,87% din populație stabilă a țării.
Potrivit buletinelor statistice ale MMSS și ale ANDPDCA, numărul persoanelor cu încadrare în grad de handicap a crescut constant de-a lungul timpului, de la circa o jumătate de milion în 2006 la peste 857.638 de persoane în 2021, copii și adulți.
Majoritatea acestor persoane sunt femei (peste 53%) cu vârste de peste 50 de ani (aproximativ 66% din total).
De altfel, ponderea femeilor crește pe măsura înaintării în vârstă, de la sub 40% în grupa de vârstă 5-14 ani, la aproape 58% dintre persoanele de 70-79 de ani, respectiv 68% dintre cele de 80 de ani și peste. Din punctul de vedere al tipului de handicap, marea majoritate a persoanelor adulte cu certificat au un handicap fizic (27%), somatic (19%) sau mintal (16%). Celelalte tipuri de handicap sunt handicapul asociat (13%), vizual (11%), psihic (10%), auditiv (3%) și HIV/SIDA (1%).
În ceea ce privește încadrarea în grade de handicap, 51,4% dintre persoanele adulte au fost încadrate în categoria accentuat, 38,3% în categoria grav, în timp ce în grad mediu au fost încadrate 9,3% dintre persoane, iar grad ușor au doar 1% din total.
Marea majoritate a persoanelor cu încadrare în grad și tip de handicap trăiesc independent, cu familiile lor sau singure, doar 2% dintre ele se află în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dezabilități (coordonate de MMSS prin ANDPDCA). Rata de dezabilitate diferă semnificativ în funcție de regiune și județ, fiind cuprinsă între 8,2% în Mehedinți, 6,9% în Vâlcea sau 6,2% în Olt și 2,8% în Covasna sau 2,5% în Dolj.
România beneficiază de un cadru legislativ care reglementează sistemul de evaluare a dezabilității, denumită în legislația națională „încadrare în grad și tip de handicap” (Cap. VI din Legea nr. 448/2006).
În România, drepturile persoanelor cu dezabilități sunt stabilite prin Constituție la art. 50, prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Convenția privind drepturile persoanelor cu dezabilități (CDPD, ratificată prin Legea nr. 221/2010).
Participarea redusă a persoanelor cu dezabilități la educație și pe piața forței de muncă, duce la excluziune, sărăcie și izolare. De aceea, aceste persoane au nevoie de protecție socială adecvată, de programe de reducere a sărăciei, de asistență corespunzătoare dezabilității, etc.
Sistemul de protecție socială din România, dar mai ales transferurile sociale nu au contribuit substanțial la scăderea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Impactul acestor măsuri în România este mult mai redus față de situația celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
Adaptarea sistemului de protecție socială în ceea ce privește atât vechile, cât și noile nevoi ale populației reprezintă o provocare pentru anii următori pentru care trebuie consolidate eforturile în această direcție. Modernizarea, raționalizarea și eficientizarea sistemului public de protecție socială va reprezenta un element important și va fi și o direcție pentru viitoarele acțiuni și politici privind reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. Printre acestea, se regăsește și creșterea procentului din PIB destinat cheltuielilor cu protecția socială.
Elementul cheie pentru acordarea beneficiilor legale de asistență socială îl constituie gradul de handicap în care este încadrat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006, persoanele încadrate în gradul de handicap grav accentuat sau mediu, beneficiază de indemnizație lunară și buget personal complementar, care se acordă indiferent de veniturile obținute din salarii sau pensii.
În situația în care indemnizația și bugetul complementar reprezintă singura sursă de venit, aceasta constituie o bariera în accesarea venitului minim de inserție.
Beneficiile de asistență socială nu sunt destinate cheltuielilor legate de dezabilitate, în sensul prevăzut de Convenție1.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap sunt acele persoane cu incapacități fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interacțiune cu diferite obstacole, pot fi împiedicate de la participarea deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți.
Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului de asistenţă socială, cât şi în vederea stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenţă socială, pentru a se încadra în muncă.
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială se stabilesc începând cu anul 2012 în raport cu indicatorul social de referinţă (ISR), prin aplicarea unui indice social de inserţie la cuantumurile beneficiilor de asistență sociala.
Acest indicator stă la baza stabilirii cuantumurilor beneficiilor de asistență socială, implicit a prestațiilor acordate persoanelor cu dezabilități în baza art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Valoarea indicatorului social de referinţă cea prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
Modificările legislative, au legiferat raportarea majorității beneficiilor de protecție și asistență socială la ISR, transformând acest indicator într-un element cheie al sistemului social, practic începând cu anul 2012, depind de ISR veniturile și calitatea vieții a sute de mii de persoane. Cu toate acestea, din anul 2008 până la începutul anului 2022 valoarea ISR nu a fost ajustată.
1 Art. 28, alin 2: ” Statele părţi recunosc dreptul persoanelor cu dezabilități la protecţie socială şi posibilitatea de a se bucura de acest drept fără discriminare pe criterii de dezabilitate şi vor lua măsurile adecvate pentru a proteja şi promova respectarea acestui drept, inclusiv măsuri pentru:
a) asigura accesul egal al persoanelor cu dezabilități la servicii de apă potabilă şi a asigura accesul la servicii adecvate şi accesibile ca preţ, la dispozitive şi alte tipuri de asistenţă pentru nevoile aferente dezabilității;
b) a asigura accesul persoanelor cu dezabilități, în special al femeilor, fetelor şi al persoanelor vârstnice cu dezabilități, la programe de protecţie socială şi de diminuare a sărăciei;
c) a asigura accesul persoanelor cu dezabilități şi al familiilor acestora care trăiesc în sărăcie la asistenţă financiară din partea statului, pentru cheltuieli legate de dezabilități, inclusiv formare, consiliere, asistenţă financiară şi servicii de îngrijire temporară adecvate;
d) a asigura accesul persoanelor cu dezabilități la programele publice de locuinţe;
e) a asigura accesul egal al persoanelor cu dezabilități la programele de pensionare şi la beneficiile aferente.
Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 225/2021, începând cu anul 2022, Indicatorul Social de Referință se majorează, în luna martie a fiecărui an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv comunicat de Institutul Național de Statistică (INS)
Ca urmare a aplicării noii valori a ISR stabilite prin Legea nr. 225/2021, prestațiile acordate persoanelor cu dezabilități aplicate indemnizației lunare pentru persoanele cu handicap și bugetului personal complementar lunar, precum și prestațiilor sociale acordate familiilor sau reprezentanților legali ai copiilor cu handicap, sunt:
- persoana adultă cu handicap grav beneficiază de:
– indemnizaţia lunară, indiferent de venituri, în valoare de 368 lei (70% din indicatorul social de referință);
– buget personal complementar, indiferent de venituri, în valoare de 158 lei (30% din indicatorul social de referință);
- persoana adultă cu handicap accentuat beneficiază de:
– indemnizaţia lunară, indiferent de venituri, în valoare de 279 lei (53% din indicatorul social de referință);
– buget personal complementar, indiferent de venituri, în valoare de 116 lei (22% din indicatorul social de referință);
- persoana adultă cu handicap mediu beneficiază de un buget personal complementar, indiferent de venituri, în valoare de 64 lei (12% din indicatorul social de referință).
Indemnizația și bugetul personal complementar se cumulează cu salariul și/sau pensia. În schimb, în situația în care indemnizația și bugetul personal complementar reprezintă singura sursă de venit, aceasta constituie o barieră în accesarea venitului minim de inserție.
Totodată, potrivit acelorași prevederi legale, părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii, beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere, astfel:
- 316 lei pentru copilul cu handicap grav (60% din indicatorul social de referință);
- 184 lei pentru copilul cu handicap accentuat (35% din indicatorul social de referință);
- 64 lei pentru copilul cu handicap mediu (12% din indicatorul social de referință).
De aceste majorări beneficiază un număr de 763.072 persoane adulte cu handicap, precum și un număr de 76.058 beneficiari reprezentând familii sau reprezentanți legali ai copiilor cu handicap.
La ora actuală salariul minim brut pe țară garantat în plată (cu excepția cazurilor speciale a salariilor din construcții, agricultură și pentru cei cu studii superioare) este de 2550 lei, netul fiind 1524 lei adică de 2,9 ori mai mare decât ISR.
Creșterea cu 137% în ultimii zece ani a indicelui prețurilor de consum, cumulată cu diminuarea ponderii ISR în valoarea salariului minim lunar brut, a dus la o degradare a calității vieții și a puterii de cumpărare a tuturor beneficiarilor de prestații social.
Protecția socială pe care o oferă statul român, pe fondul creșterii economice din ultimii ani, este insuficientă, categoriile vulnerabile fiind excluse deliberat de la beneficiile creșterii economice. Rațiunea acordării de ajutoare sociale pentru persoanele cu dezabilități și persoanele care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap, este garantarea accesului la coșul minim de consum pentru un trai decent și crearea unui sistem de protecție socială eficient, care să nu condamne la sărăcie aceste persoane, ci să ofere siguranța zilei de mâine.
Prin această inițiativă legislativă propunem majorarea prestațiilor acordate persoanelor cu dezabilități aplicate indemnizației lunare pentru persoanele cu handicap și bugetului personal complementar lunar, precum și prestațiilor sociale acordate familiilor sau reprezentanților legali ai copiilor cu handicap pentru a preîntâmpina efectele la care sunt supuși generate de excluziunea socială, sărăcie și izolare.
Sursa de finanțare a prevederilor prezentei inițiative legislative va fi asigurată prin suplimentarea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat și a bugetelor Unităților Administrativ – Teritoriale dedicate Asigurărilor sociale.
Având în vedere cele prezentate, supunem spre dezbatere și adoptare Parlamentului prezenta inițiativă legislativă.
PENTRU INIȚIATORI:
DEPUTAT: GEORGE NICOLAE SIMION
DEPUTAT: DUMITRINA MITREA
DEPUTAT: ADRIAN-GEORGE AXINIA
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENAT CAMERA DEPUTAȚILOR
LEGE pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul I – Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
- La articolul 58, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(4) Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale:
a) indemnizație lunară, indiferent de venituri:
(i) 100% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii) 75% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
(i) 50% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii) 25% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
(iii) 20% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.”
”(5) Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, astfel:
a) 100% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;
b) 75% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;
c) 50% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.”
Articolul II – Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
One response
va scriu pt ca am un copil cu dizabilitati si cunosc situatia.Va rog sa-mi spuneti daca exista spitale de recuperare in Bucuresti si in tara si daca exista disponibilitate pentru a urma programe de recuperare,cat dureaza un program de recuparare in spital si ciclicitatea la care au acces.Urmariti o statistica din cati oameni cu dizabilitati exista cati ajung sa aiba acces la servicii medicale de specialitate.Interesati va daca la Facultatea de Medicina exista acesta specializare,de recuperare, si cel mai important daca in centrele unde ajung cei care sunt foarte grav,dupa ce parintii care se ingrijesc de ei nu mai exista,daca au conditii decente si daca sunt locuri suficiente.Cel mai mare stres al unui parinte cu un copil cu probleme grave de sanatate este ce se va intampla cu el dupa ce el nu va mai fi.
Va pot spune clar ca nu exista spitale de recuperare unde marea masa a celor cu probleme sa aiba acces,si cei care se milogesc la propriu au acces cate 2 saptamani in care trebuie sa invete ce sa faca EI cu copilul acasa,ca si cand nu mai trebuie sa mergem la munca,in facultate nu se face spacializarea asta,cat despre centrele unde ajung dupa sunt sub orice critica,si ajung acolo dupa ce o viata parintii s-au chinuit sa-i ofere conditii decente.
Ce este de facut:SPITALE,ACCES IN SPITALE,FORMARE A MEDICILOR DE RECUPERARE IN FACULTATEA DE MEDICINA SI CENTRE DECENTE PT CEI CARE RAMAN SINGURI.
PS.Nu 500 lei in plus pe luna le rezolva problema,mai ales ca marea majoritate fac recuperare in particular cu eforturi imense,cu terapeuti pe care ii platesc la negru,cu costuri de mii de lei pe luna