Adresată de către domnul senator: COSMA Dorinel
Circumscripția electorală: nr.07, Botoșani
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Şedinţa Senatului din data de: 11.05.2022
Titlul declaraţiei politice: „Economia subterană” obstacolul dezvoltării Româniai.
Stimați colegi,
Literatura juridică consideră economia subterană ca fiind „rezultatul logic al viciilor și inexactităților unei legislații imperfecte, al unor modalități defectuoase de executare și al unui eșec al legiuitorului, a cărui taxare excesivă este la fel de vinovată, precum și cele pe care le provoacă la evaziune. În funcție de locul unde se produce frauda fiscală, de intensitate, de metodele folosite în antiteză cu legislația economică fiscală, dar și de statutul moral și toleranța societății, această practică poate lua anumite forme precum: evaziunea fiscală; contrabandă; înșelătorie; forme neprogramate sau speculative, interpretări speciale ale prevederilor legale în scopul sustragerii sau evitării impozitării.
În ultimele decenii, economia subterană a devenit un obstacol în calea dezvoltării economice. România ocupă primele poziții în clasamentul UE în ceea ce privește dimensiunea subterane. Anul, țara noastră pierde zeci de miliarde de euro din evaziune fiscală, spălare de bani, neplata contribuțiilor sociale, munca la negru, furtul din societățile comerciale, înșelăciune, infracțiune de fals, activități criminale, etc.
Justiția a intervenit târziu, iar atunci când a făcut-o a operat la suprafață, lăsând cangrena financiară să evolueze mai departe. Legile din Romania s-au dovedit a nu avea dinți, adică eficiența este aproape nulă. Sute de dosare „NUP” (neinceperea urmăririi penale) zac în sertare, cu toate că în interiorul lor sunt dovezi clare privind vinovăția unora aflați în prezent în stare de libertate. În tot acest timp, spre economia subterana se scurg sume fabuloase.
Defapt interesele reale de a menține economia subterane se află și multe proiectului de construcție, finanțare și dezvoltare. Nevoia unor pretext pentru cheltuirea banilor publici de către firmele „de casă”, nu este ceva nou în România, când vine vorba de cheltuirea banului public în interes de partid prin firmele clientelare. De exemplu, unele instituții precum ANAR au bugete de 100 milioane de euro, doar de investiții. Prin urmare sunt deschise multe șantiere prin investiții de utilitate îndoielnică, doar pentru a justifica sumele cheltuite, de cele mai multe ori ilegal.
Dar, tot prin existența unei economii subterane este perpetuată și dezordinea economică și imposibilitatea statului de a colecta veniturile la Buget și, ca o consecință, și insecuritatea sociala. Oamenii de afaceri, în special din zona viabila a economiei subterane, acționând într-un climat de insecuritate, își pun veniturile la adapost. Adica, le scot din țară. în general, pe căi ilicite. În paralel, neplata impozitelor și taxelor datorate statului se cronicizează. Astfel, statul devine mai vulnerabil. In final, cetățeanul este condamnat să trăiască în insecuritate
Efectele economiei neobservate se reflecta direct în încăsările slabe la bugetul de stat. Munca la negru, deficitul de TVA (procentul de TVA neachitata din totalul TVA de plată), veniturile fiscale aflate la cel mai redus nivel, datoria publică, deficitul economic. Toate acestea sunt semne clare ale economiei neobservate.
În final, este evident că o mare provocare pentru guvernul României este aceea de a întreprinde unele măsuri politice eficiente pentru a face mai puțin atractiv activitatea din zona economiei subterane, astfel încât să fie mai atractiv activitatea din zona economiei oficiale. Reducerea economiei subterane ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Reformarea sistemului de contributii sociale – principiului tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o inregistrează. Reducerea birocrației și costurilor de conformare la plata taxelor. Restructurarea ANAF, precum și accelerarea luptei anticorupție. Toate acestea pot fi doar câteva soluții pe termen scurt și mediu care ar putea sparge cercul vicios al economiei subterane. Pe cale de consecință, statul român ar putea redirecționa miliardele de lei scurse prin economia subterană, în dezvoltarea României.
Nu există răspunsuri