Către : Domnului Prof. Univ. Dr Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății
De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș
Obiectul întrebării: Promovarea excesivă a reclamelor la suplimentele alimentare
Stimate domnule ministru,
În România, medicamentele fără prescripție medicală se comercializează cu amânuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, iar suplimentele alimentare pot fi achiziționate de către consumatori din farmacii și drogherii, dar și din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării și magazine online. Într-o farmacie, în afară de medicamente, găsim și alte tipuri de produse farmaceutice, cum ar fi suplimentele alimentare, iar pacienții nu știu întotdeauna care este diferența, dar le folosesc după ce văd reclamele promovate în mod agresiv în mass-media. Medicamentul reprezintă orice substanță sau combinație de substanțe ce are proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor. Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substante cu efect nutritiv sau fiziologic.
Într-un raport făcut public de curând, Consiliul Concurenței consideră că în prezent, legislația de comercializare a OTC-urilor este ambiguă și nu menționează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere. În acest context, Consiliul Concurentei consideră că legislația în domeniul comerțului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătățită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât și prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace, sau on demand delivery. Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagină de internet, cât și prin intermediul platformelor.
De asemenea, Consiliul Concurentei consideră că și legislația în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă și incompletă, ceea ce generează probleme în ceea ce privește comercializarea și publicitatea suplimentelor alimentare și conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ. La ora actuală legislația prevede ca suplimentele alimentare ce au în compoziție vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau și alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătății. Aceste prevederi, însă, nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare, menționează autoritatea de concurență. Autoritatea de concurență sprijină propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creșterea gradului de protecție a sănătății publice. De asemenea, se recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica și verifica cu mai multă ușurință și rapiditate informațiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piața din România.
Consiliul Concurentei recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare și totodată, recomandă Ministerului Sănătății efectuarea unei analize privind durata și frecvența optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC și suplimentele alimentare pentru a nu fi afectat nivelul sănătății publice. În ceea ce privește publicitatea la medicamentele fără prescripție medicală prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislația în vigoare. Cu toate acestea, autoritățile din domeniul sănătății au apreciat că cerințele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică. În aceste conditii, autoritatea de concurență consideră că aceleași condiții/condiții similare, completate cu cerințe (ca de exemplu, limitarea utilizării functiilor interactive – butonul “like”/”dislike”, comentarii, distribuirea continuțului) care să asigure caracterul static al continuțului aprobat s-ar putea aplica și in cazul rețelelor de socializare sau al aplicațiilor mobile. Prin urmare, Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul sănătății revizuirea legislației privind publicitatea în sensul definirii rețelelor de socializare și aplicațiilor mobile și stabilirii unor cerințe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.
“Vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală (OTC – over the counter) și suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, însă în rândul consumatorilor există o confuzie între cele două categorii de produse. În acest context, Consiliul Concurenței face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online și publicitatea pe rețelele de social-media, bazate și pe observațiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piața de medicamente fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare”, anunta Consiliul Concurenței. Astfel, autoritatea de concurență consideră necesară introducerea unor reglementări care să elimine confuziile în ceea ce privește utilizarea acestor produse. În condițiile în care cumpărătorii de suplimente alimentare pot fi influențați și de comentariile publicate de alți consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte și pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora. Totodat[, Consiliul Concurenței consideră că aceste recomandari trebuie aplicate și în cazul platformelor de social media. În acest caz supravegherea și controlul conținutului este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acționează în calitate de agent). De asemenea, autoritatea de concurență consideră necesară definirea unor elemente de diferențiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai ușor produsele. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă ușurință tipul produsului și facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului. O altă variantă de diferențiere vizuală se referă la lizibilitatea mențiunii că produsul comercializat este un supliment alimentar !
Având în vedere faptul că toate mijloacele de informare în masă ne supun atenției, printr-o publicitate agresivă, cumpărarea și folosirea acestor suplimente alimentare, vă solicit, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarea întrebare: este adevărat că România permite firmelor să contracteze publicitate masivă a suplimentelor alimentare, mai mult decât celelalte țări europene? Studiul autorității de concurență a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor comune cu suplimentele alimentare care sunt considerate medicamente.
În acest context, Consiliul Concurentei recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare, veți ține cont de recomandările publicate într-un raport al Consiliului Concurenței?
Considerați că cetățenii României au sănătatea pusă în pericol din cauza faptului că au cumpărat/folosit suplimente alimentare în locul medicamentelor prescrise medical?
Comments are closed