Dan Tanasă – întrebare către M.A.E. – Situația Moștenirii Gojdu

Către: Doamna Luminița ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe
De la: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş
Subiectul întrebării: Situația Moștenirii Gojdu

Stimată doamnă Ministru,

Emanuil Gojdu s-a născut la 9 februarie 1802, la Oradea, în Imperiul Habsburgic, și a murit la 3 februarie 1870, la Pesta, în Austro-Ungaria. El a fost un avocat de succes și un patriot ardelean de origine aromână, familia sa fiind originară din Moscopole. A fost căsătorit cu Anastasia Pometa (d. 2 ianuarie 1863), de origine macedoromână. Căsătoria a avut loc la data de 12 iulie (stil nou) 1832. După moartea Anastasiei, Gojdu se va căsători a doua oară, la 8 ianuarie 1864, cu Melania Dumcea (d. 1911), tot de origine macedoromână. Nu a avut copii din nici una dintre căsătorii.


Emanuil Gojdu a fost un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania și Ungaria. Casa în care s-a născut mai poate fi văzută și astăzi în Oradea, lîngă Biserica cu Lună.


Studiile preuniversitare le-a făcut la Liceul romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea, în prezent Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din Oradea. Studiile universitare le-a făcut la Academia de Drept din Oradea (1820-1821), la Academia de Drept din Pojon (1821-1822), iar mai apoi la Budapesta (1822-1824). A obținut, la Budapesta, diploma de avocat, iar mai tîrziu, pe cea de „notar cambial”. În anul 1824 s-a stabilit la Budapesta ca avocat și politician.


Emanuil Gojdu era mîndru de originea sa de român ortodox. Casa lui din Budapesta a fost cunoscută ca fiind o casă românească, în care obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege pentru egala îndreptățire a naționalităților. Emanuil Gojdu zicea: „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în faptă, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormîntului, spre a putea fi pururea în sînul Națiunii”.


Prin testamentul făcut la Budapesta, în 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu și-a lăsat averea ,,acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă”, pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților. În acest sens a fost constituită o fundație. Această fundație a funcționat între anii 1870 și 1917, acordînd foarte multe burse studenților români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza și Victor Babeș.
După anul 1945, Fundația Gojdu a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria. Una dintre puținele clădiri care au rămas statului român este cea a Colegiului Național „Emanuil Gojdu“, din Oradea.


Fondațiunea lui Gojdu (cum este menționată în Testament) a fost înființată în anul 1870 de către Andrei Șaguna, fiind condusă de ,,Reprezentanța Fundației Gojdu”, care urma să administreze averea-patrimoniul fundației.


Pentru a evita diminuarea valorii patrimoniului, Emanuil Gojdu a stipulat în testament condiția capi­talizării anuale a unei părți a dobînzilor cuvenite și a stabilit o proporție între existent și rata anuală a dobînzilor destinate cheltuielilor pentru burse și alte ajutoare date tinerilor români ortodocși, care să susțină dezvoltarea patrimoniului Fundației. Astfel a stabilit perioade de cîte 50 de ani în privința proporției dintre capitalizarea dobînzilor și cheltuielile prin burse, după cum urmează: 1870-1920; 1920-1970; 1970-2020;

2020-2070. În acest fel, Gojdu a exprimat valabilitatea obligatorie a testamentului său cel puțin pînă în anul 2070, fără a se menționa expres lichidarea lui în acel an. Totodată era prevăzută interzicerea vînzării surselor productive ale patrimoniului, precum și transpunerea sa în bani pînă în anul 2070, conservîndu-l astfel ca sursă productivă pentru cei 200 de ani de activitate.


În acest context, doamnă Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1.Care este situația actuală a Fundației Gojdu și a patrimoniului său? Vă rugăm să ne comunicați detaliile privind starea actuală a Fundației Gojdu, inclusiv informații despre administrare, activități desfășurate și măsuri de conservare a patrimoniului său.

2.Ce demersuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru recuperarea acestui patrimoniu în beneficiul națiunii române? Având în vedere valoarea istorică și culturală a moștenirii Gojdu, solicit informații detaliate despre acțiunile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe pentru recuperarea acestui patrimoniu și măsuri concrete de protejare a intereselor naționale.

3.Ce prevederi includ acordurile semnate cu Ministerul de Externe Ungar și cum se asigură că acest patrimoniu este valorificat în beneficiul ambelor națiuni? În lumina relațiilor bilaterale, doresc să fiu informat despre conținutul acordurilor semnate cu Ministerul de Externe Ungar referitoare la moștenirea Gojdu și să înțeleg cum aceste prevederi contribuie la valorificarea patrimoniului în beneficiul ambelor țări.

4.Cum a fost consultată și implicată Biserica Ortodoxă Română în procesul de obținere a bunurilor mobile și imobile care au constituit moștenirea Gojdu? Pentru a asigura un cadru legal și moral adecvat, solicit informații detaliate despre modul în care Biserica Ortodoxă Română a fost implicată și consultată în procesul de obținere a bunurilor din moștenirea Gojdu, și în ce măsură aceasta a fost parte a deciziilor legate de administrarea și recuperarea acestor bunuri în interesul națiunii române.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]
conferință de presă AUR
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 22 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia s-a prezentat poziția partidului despre desfășurarea alegerilor din acest an. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a declarat în cadrul conferinței de presă organizată chiar în fața Guvernului României, că actuala coaliție […]