Către: Domnul Petre DAEA, Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale
De la: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş
Subiectul întrebării: Pierderea Fabricii de Zahăr de la Luduș – incompetență și trădare
Stimate domnule Ministru,
Având în vedere problema stringentă a cultivatorilor de sfeclă de zahăr în condițiile retragerii de pe piață și închiderii fabricii din Luduș, județul Mureș, întrucât la întrebarea parlamentară anterioară nu am primit un răspuns în termen legal, fără a ni se solicita un termen suplimentar pentru examinare și având în vedere contextul actual al unor informații din spațiul public conform cărora Ministerul Agriculturii se retrage din negocierile pentur preluarea fabricii, formulăm prezenta întrebare.
În plină criză alimentară şi cu un război la graniţa de nord-est a ţării, autorizăm distrugerea unei fabrici perfect funcţională, cu angajaţi specializaţi pe industria zahărului şi producători de sfeclă performanţi. Este foarte important să înțelegem faptul că închiderea acestei fabrici nu reprezintă o simplă decizie de reorganizare a unei societăți comerciale, ci constituie un pericol real, demonstrat, la adresa fermierilor români și viitorului culturii de sfeclă de zahăr în România.
Din păcate, în ultimii 30 de ani, liderii vremelnici ai statului român nu au reușit să înțeleagă faptul că astfel de întreprinderi sunt esențiale pentru stabilitatea noastră economică și pentru dezvoltarea agriculturii, ele constituind puncte de interes strategic. În toți acești ani am pierdut majoritatea mijloacelor de producție, am pierdut mori pentru a produce făina, nu mai avem fabrici de ulei, nu mai avem rafinării, nu mai avem industrie. În locul industriei române s-au făcut mall-uri şi cartiere, în care să stăm şi unde să ducem banii câştigaţi tot de la investitorii străini, bani care pleacă din ţară, nu rămân în România.
Este evident însă, că strategia a lipsit cu desăvârșire din viziunea guvernelor post-decembriste, astfel am ajuns în situația din prezent, cu o industrie la pământ și cu un domeniu agricol care stă la mâna unor companii străine, acestea desigur neavând nici cel mai mic interes pentru binele fermierului român, ci doar scopul prioritar de înregistrare a unor profituri considerabile.
Menționez din nou că avem în față un viitor incert pentru cei aproape 400 de fermieri din 9 județe care vor fi puși în fața faptului împlinit, iar dependența României pentru importuri va crește considerabil. O chestiune extrem de nefericită, mai ales în aceste vremuri tulburi, când toate statele civilizate caută să își acopere necesarul de alimente din resursele proprii.
În şedinţa Guvernului din 4 mai 2022, a fost aprobat un Memorandum prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fusese mandatat în demararea negocierilor pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş – SC Tereos RO SA. Din păcate foarte puține acțiuni concrete au fost demarate în acest sens, cu excepția unor declarații de presă și fotografii pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, Sindicatul Liber Zahărul Luduş SA a fost anunţat recent de patronatul Fabricii de Zahăr din Luduş, Tereos România SA, că se continuă planul de lichidare şi demolare a obiectivului, după ce statul român s-ar fi retras din negocieri şi nu s-a găsit cumpărător.
În acest context, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
- Care este stadiul actual al negocierilor cu reprezentanții companiei Tereos România în vederea achiziționării Fabricii de Zahăr de la Luduș?
- Dacă este adevărată informația conform căreia Ministerul Agriculturii s-a retras din procesul acestor negocieri?
- Din ce motiv nu s-a urmat cursul stabilit prin memorandumul aprobat de către Guvern la data de 4 mai 2022?
- Cum justificați acest act de trădare a intereselor economice românești prin renunțarea la una din singurele două fabrici de zahăr funcționale în prezent în România? Cum puteți accepta o astfel de abordare într-un context critic pentru Europa și pentru țara noastră?
Ce explicații și justificări ridicole veți oferi sutelor de fermieri care depind de producția realizată în această fabrică? Cine va asigura o tranziție și o nouă viață acestor români care deja au pierdut sume considerabile în imputuri și pregătiri pentru producția de anul viitor?
Comments are closed