Adresată:
Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, Ministru al Afacerilor Externe
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 30.04.2025
Obiectul întrebării: Neimplementarea sentinței definitive a Curții de Apel București privind dezvăluirea Notei Verbale referitoare la acordul pentru dragarea Canalului Bâstroe și impactul asupra ecosistemului Deltei Dunării și intereselor strategice naționale
Stimate domnule ministru,
În calitate de reprezentant al cetățenilor în Parlamentul României și având responsabilitatea constituțională de a veghea asupra respectării legii și apărării interesului public național, vă adresez prezenta interpelare referitoare la refuzul persistent al Ministerului Afacerilor Externe de a se conforma sentinței publice definitive a Curții de Apel București (Decizia civilă nr. 2427/05.12.2024), care obligă instituția pe care o conduceți să facă public conținutul Notei Verbale prin care România și-a dat implicit acordul pentru activitățile de dragare și tranzit pe Canalul Bâstroe.
Prezenta întrebare se bazează pe
• Sentința definitivă a Curții de Apel București nr. 2427/05.12.2024
• Rapoartele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării privind impactul ecologic al lucrărilor de dragare
• Documentele Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării
• Reglementările internaționale privind protecția zonelor umede de importanță internațională
• Studiile științifice independente privind impactul dragării asupra ecosistemului deltaic
I. Contextul juridic și aspecte procedurale
Potrivit sentinței definitive mai sus indicate, MAE a transmis în iulie 2022, prin Notă Verbală, Ambasadei Ucrainei un acord de tranzitare a navelor pe Canalul Bâstroe, fără consultarea prealabilă a instituțiilor românești competente în domeniu, respectiv:
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării
• Academia Română – Comisia pentru Protecția Monumentelor Naturii
Mai mult, această decizie a fost luată fără avizul obligatoriu al Comisiei Dunării, încălcând astfel procedurile stabilite prin tratatele internaționale. Această abordare netransparentă a permis Ucrainei să efectueze operațiuni de dragare la adâncimi de până la 9 metri, cu consecințe grave pentru ecosistemul Deltei Dunării și pentru interesele strategice ale României.
În mod absolut regretabil, constatăm că, deși instanța a decis în mod clar și fără echivoc obligativitatea publicării Notei Verbale și a documentelor aferente, MAE continuă să refuze respectarea acestei decizii judecătorești definitive, invocând “uzanțe diplomatice” – un argument care nu poate prevala în fața legii românești și a unei hotărâri judecătorești.
II. Impactul ecologic devastator asupra Deltei Dunării
Încălcarea prin omisiune a obligațiilor de consultare și transparență nu este doar o chestiune procedurală, ci are consecințe directe și grave asupra patrimoniului natural al României. Delta Dunării, clasificată ca Rezervație a Biosferei UNESCO din 1990, reprezintă cea mai mare zonă umedă din Europa și al treilea ecosistem ca biodiversitate la nivel mondial.
Studiile științifice efectuate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării arată că dragarea Canalului Bâstroe a cauzat:
1. Modificări hidrologice severe – Schimbarea regimului hidrologic al brațului Chilia, cu impact direct asupra echilibrului sedimentar din întreaga deltă, accentuând procesele de eroziune costieră și modificând distribuția apei în întregul sistem deltaic.
2. Pierderi masive de biodiversitate – Perturbarea habitatelor a peste 300 de specii de păsări, dintre care 70 sunt strict protejate prin Directiva Păsări a UE, și a 45 de specii de pești, inclusiv specii endemice aflate în pericol de dispariție.
3. Degradarea calității apei – Activitățile de dragare au dus la creșterea turbidității apei și la eliberarea de sedimente contaminate istoric, cu efecte asupra întregului lanț trofic și asupra calității apei potabile pentru comunitățile locale.
4. Afectarea zonelor de reproducere – Distrugerea zonelor de reproducere pentru specii emblematice precum sturionii (dintre care menționăm morunul și nisetrul), deja aflați în pericol critic de dispariție, și pentru alte specii de pești de interes economic și ecologic.
5. Alterarea mlaștinilor și zonelor umede adiacente – Modificarea regimului hidrologic a dus la uscarea unor zone umede esențiale pentru purificarea naturală a apei și pentru menținerea biodiversității.
Raportul Academiei Române din februarie 2025 estimează că daunele ecologice cauzate ecosistemului Deltei Dunării se ridică la aproximativ 450 milioane de euro, reprezentând costuri de reabilitare și pierderi de servicii ecosistemice.
III. Încălcarea obligațiilor internaționale ale României
Prin permiterea tacită a acestor activități, România se află în situația paradoxală de a fi complice la încălcarea unor instrumente internaționale la care este parte semnatară:
1. Convenția de la Ramsar (1971) privind zonele umede de importanță internațională – România are obligația să mențină caracteristicile ecologice ale zonelor umede desemnate și să le utilizeze în mod rațional.
2. Convenția de la Berna (1979) privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale – România trebuie să protejeze habitatele speciilor amenințate.
3. Directiva Habitate (92/43/CEE) și Directiva Păsări (2009/147/CE) – Delta Dunării este inclusă în rețeaua Natura 2000, impunând măsuri stricte de protecție.
4. Convenția privind Diversitatea Biologică – Obligă statele semnatare să conserve biodiversitatea și să utilizeze durabil componentele sale.
5. Tratatul bilateral româno-ucrainean privind regimul frontierei de stat (2003) – Prevede consultări obligatorii pentru activitățile care pot afecta frontiera comună.
IV. Amenințarea securității naționale și intereselor strategice
Dincolo de aspectele ecologice, această situație afectează grav și interesele strategice ale României:
1. Securitatea hidrogeografică – Modificările aduse Canalului Bâstroe pot schimba pe termen lung configurația Deltei Dunării, cu impact asupra delimitării apelor teritoriale și a zonelor economice exclusive.
2. Controlul navigației – Pierderea controlului asupra unei căi navigabile importante diminuează capacitatea României de a-și gestiona eficient granițele și de a monitoriza traficul naval.
3. Suveranitatea teritorială – Acceptarea tacită a acestor modificări unilaterale creează un precedent periculos privind respectarea frontierelor naționale.
4. Interesele economice – Porturile românești suferă pierderi estimate la 28-35 milioane de euro anual din cauza redirectionării traficului naval.
În contextul celor prezentate mai sus, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1. De ce Ministerul Afacerilor Externe refuză să se conformeze deciziei definitive a Curții de Apel București nr. 2427/05.12.2024? Care sunt motivele concrete pentru care nu publicați documentele solicitate de instanță, în special Nota Verbală în cauză?
2. Care au fost evaluările de impact ecologic și strategic efectuate înainte de transmiterea acordului prin Nota Verbală din iulie 2022? Vă rugăm să prezentați documentele care atestă consultarea instituțiilor naționale cu competențe în domeniul protecției mediului, în special a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
3. Ce măsuri compensatorii a solicitat România Ucrainei pentru daunele ecologice produse în urma dragării Canalului Bâstroe? Există un mecanism de monitorizare a impactului continuu al acestor activități asupra ecosistemului deltaic?
4. Care este strategia MAE pentru a asigura respectarea tratatelor internaționale menționate anterior și pentru a proteja interesele legitime ale României în ceea ce privește Delta Dunării?
5. Ce demersuri diplomatice a întreprins România pentru a solicita suspendarea lucrărilor de dragare până la efectuarea unei evaluări complete de impact transfrontalier, conform Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier?
6. Care este calendarul concret pentru conformarea la decizia instanței și publicarea integrală a documentelor solicitate, inclusiv:
o Textul integral al Notei Verbale respective
o Detaliile tehnice privitoare la navele autorizate
o Lista funcționarilor care au participat la elaborarea și transmiterea acordului
o Documentele care atestă consultările (sau absența lor) cu alte instituții române competente
7. Ce măsuri va întreprinde MAE pentru a remedia situația creată și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații care pun în pericol patrimoniul natural al României și interesele sale strategice?
De asemenea, ținând cont de gravitatea situației expuse, solicit respectuos:
1. Publicarea imediată a Notei Verbale și a tuturor documentelor conexe, conform deciziei Curții de Apel București.
2. Inițierea unui dialog bilateral cu partea ucraineană pentru evaluarea daunelor ecologice produse și stabilirea unui plan de remediere.
3. Prezentarea în fața Comisiei pentru politică externă a Parlamentului României a unui raport detaliat privind gestionarea acestei situații și pașii întreprinși pentru protejarea intereselor naționale.
4. Elaborarea unei strategii pe termen lung pentru protejarea ecosistemului Deltei Dunării în contextul activităților transfrontaliere, cu implicarea tuturor instituțiilor naționale competente.
5. Inițierea unui mecanism de monitorizare continuă a impactului activităților de dragare asupra ecosistemului deltaic, cu participarea experților independenți.
Având în vedere importanța deosebită a acestei probleme pentru patrimoniul natural al României, pentru securitatea sa națională și pentru respectarea statului de drept, solicit un răspuns detaliat în scris, care să abordeze toate aspectele menționate în interpelare.
Comments are closed