Adresată: Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României
Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Ministru al Afacerilor Interne
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș
Obiectul întrebării: Exploatarea muncitorilor străini, deficiențe sistematice în gestionarea migrației forței de muncă și riscul de trafic de persoane. Reorientarea politicilor de migrație pentru muncă și acordarea de prioritate angajării românilor de pretutindeni (din statele vecine și Balcani, precum și din diaspora română din UE și Marea Britanie).
Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule ministru,
În calitate de reprezentant al cetățenilor preocupați de drepturile omului, transparența și eficiența administrației publice, vă adresez această interpelare cu urgență, pornind de la o serie de investigații jurnalistice alarmante care dezvăluie un sistem profund defect în gestionarea muncitorilor străini din România.
- O cifră care vorbește de la sine: 200.000 de muncitori dispăruți
În ultimii trei ani, România a emis 310.000 de avize de muncă pentru cetățeni non-UE. Totuși, la începutul anului 2025, doar 102.000 dintre aceștia mai aveau un drept legal de ședere. Unde sunt ceilalți 200.000+ oameni?
O parte au plecat în Occident, dar cei mai mulți au rămas în România, în ilegalitate, expuși exploatării și traficului.
Presa națională a publicat în ultimele luni tot mai multe materiale în care arată, pe cazuri concrete, că Agențiile de recrutare și angajatorii abuzivi îi transformă în sclavi moderni: salarii reținute, condiții inumane, documente confiscate.
Statul român nu știe, nu verifică, nu intervine.
2. Povestea lui Tharanga: cum statul român devine complice la exploatare
Tharanga (pseudonim atribuit de presă), un sudor din Sri Lanka, a cheltuit 4.000 de euro pentru a veni în România, promis fiind un viitor decent. A ajuns la o firmă din Arad, unde:
- I s-a refuzat accesul la spital după ce și-a tăiat piciorul cu un polizor.
- Salariul i-a fost reținut sub pretextul „cheltuielilor medicale”.
- A fost lăsat fără acte de o agenție care nu a depus niciodată cererea de reangajare.
Astfel, el a lucrat doi ani și jumătate în ilegalitate, fără protecție socială sau medicală.
Întrebare: Cum este posibil ca firme precum Nasta Trans SRL sau Nova Smart Logistic să opereze în bătaia jocului legii, în timp ce autoritățile nu intervin?
3. Rețele de trafic acoperite de „programe de migrație legală”
Investigațiile Rise Project și HotNews arată că:
- Firme fantomă obțin avize pentru sute de muncitori, dar aceștia nu ajung niciodată la angajatorul declarat.
- Mecanisme de trafic: Migranții sunt vânduți mai departe în Europa de Vest prin intermediul unor rețele organizate.
- Implicarea foștilor ofițeri de poliție: Un exemplu este cel al lui Dan Vasile, fost polițist de la „Doi și-un sfert”, acum anchetat de DIICOT pentru trafic de migranți.
Întrebare: De ce IGI nu verifică existența reală a firmelor care emit avize? Cum au putut companii fără istoric să obțină dreptul de a aduce muncitori străini?
4. Birocrația ucigătoare și lipsa personalului: un sistem care forțează ilegalitatea
- IGI are doar 10 zile pentru a analiza un dosar de reangajare. În realitate, procesarea durează luni, lăsând muncitorii în vid legal.
- Angajatorii dețin puterea absolută: Pot anula oricând dreptul de ședere al unui străin prin simpla reziliere a contractului.
- Fără traducători, fără informare: Muncitorii nu înțeleg drepturile lor și nu știu unde să se plângă.
Întrebare: De ce Guvernul nu a alocat resurse suplimentare pentru a gestiona acest val de migrație, în loc să permită haosul?
5. Concluzii și cereri urgente
Situația descrisă nu este doar o criză umanitară, ci și un risc major de securitate:
- Migranții exploatați pot deveni ușor victime ale crimei organizate.
- România riscă sancțiuni UE pentru nerespectarea drepturilor omului.
- Agențiile dubioase subminează economia legală, periclitând firmele care respectă legea.
6. Riscul unei schimbări structurale a societății românești și necesitatea prioritizării românilor de pretutindeni
În contextul afluxului masiv de muncitori asiatici, majoritatea neintegrați din punct de vedere cultural și lingvistic, se ridică unrisc real de transformare profundă a structurii societății românești.
Migrația economică trebuie gestionată cu responsabilitate, astfel încât să nu devină o formă de „colonizare” pasivă, în care comunități străine compacte, izolate și vulnerabile la exploatare să se formeze în paralel cu societatea majoritară.
Lipsa integrării lingvistice și culturale duce la crearea unor enclave etnice, unde muncitorii nu interacționează cu societatea românească, ci trăiesc într-un fel de parallel social, dependent exclusiv de intermediari și angajatori abuzivi.
Distanța culturală profundă între valorile europene și cele ale unor comunități din Asia de Sud (unde regulile muncii, egalitatea de gen și libertățile individuale sunt interpretate diferit) poate genera tensiuni sociale pe termen lung.
Absența unei politici coerente de naturalizare (integrare socială) face ca acești muncitori să rămână cetățeni de rangul doi, fără acces la educație, sănătate sau participare civică, ceea ce îi transformă în pradă ușoară pentru rețelele criminale.
7. Alternativa etică și strategică: prioritizarea muncitorilor românilor de pretutindeni (din statele vecine și Balcani, precum și din diaspora română)
În loc să continuăm să importăm forță de muncă din țări distante, cu costuri umane și sociale enorme, România ar trebui să se concentreze pe atragerea:
- Românilor de pretutindeni din comunitățile istorice din vecinătate și diaspora (din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria sau diaspora din UE și Marea Britanie), care deja cunosc limba și valorile culturale ale țării noastre.
- Românilor cetățeni ai statelor din Balcani (Grecia, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația), care au o apropiere culturală și istorică față de România și se pot integra mult mai ușor în ansamblul corpului social al țării.
În cazul în care ați da curs unor asemenea politici, avantajele sunt mai mult decât evidente:
- Integrare rapidă (limba română maternă, obiceiuri, legislație muncii).
- Reducerea riscului de exploatare (nu depind de agenții dubioși).
- Solidaritate regională (sprijinirea comunităților românești și a vecinilor europeni în locul unor scheme de migrație nesustenabile).
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă cer următoarele măsuri imediate:
- Audit complet al tuturor firmelor care au primit avize de angajare pentru străini.
- Suspendarea avizelor pentru companiile cu istoric suspect sau fără infrastructură reală.
- Crearea unei forțe de control specializate în cadrul IGI și ITM pentru verificarea condițiilor de muncă.
- Campanii de informare în limba maternă a muncitorilor cu privire la drepturile lor.
- Cooperare cu autoritățile din țările de origine pentru a stopa înșelăciunile agențiilor de recrutare.
Vă solicit de asemenea să reorientați politicile de migrație pentru muncă, astfel încât:
- Să se acorde prioritate angajării românilor de pretutindeni și a cetățenilor din țările balcanice.
- Să se introducă programe de repatriere și stimulente pentru diaspora românească din UE și Marea Britanie să revină în țară.
- Să se impună cursuri obligatorii de limba română și educație civică pentru orice muncitor străin care dorește să lucreze în România pe termen lung.
Fără aceste măsuri, riscăm să devenim o societate fragmentată, cu tensiuni etnice crescânde și cu o clasă muncitoare marginalizată – un scenariu pe care niciun român nu și-l dorește.
Domnule prim-ministru, domnule ministru,
Această întrebare parlamentară nu este împotriva muncitorilor străini, ci împotriva unui sistem defect care îi transformă în victime și destabilizează societatea românească. Dar fiți de acord că România nu poate fi o zonă gri a exploatării sub ochii autorităților.
Comments are closed