Claudiu-Richard Târziu – Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice nr.215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

EXPUNERE DE MOTIVE la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Actualul sistem de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale – primarul și președintele Consiliului Județean – într-un singur tur, pe baza celui mai mare număr de voturi și nu a majorității voturilor valabil exprimate  – și-a arătat limitele în ceea ce privește capacitatea acestor aleși de a genera dezvoltare locală în strânsă legătură cu interesele cetățenilor. Alegerea lor într-un tur unic nu este specifică culturii politice românești, având în vedere că, până în 2012, a funcționat scrutinul în două tururi, în situația în care nu se înregistra din primul tur alegerea unui candidat care obținea peste 50% din voturile valabil exprimate ale cetățenilor.

Potrivit studiului „Reprezentare politica și democratizare. Guvernanță și politici locale”[1], la alegerile locale din 2004 și 2008, desfășurate în două tururi, în 60% dintre localitățile din România a fost nevoie de al doilea tur pentru a stabili câștigătorul. Astfel, în 2004, a fost nevoie de al doilea tur pentru alegerea primarilor din 60% dintre primării, iar în 2008, în 48% dintre primării. Atât în 2004, cât și în 2008, în 45% dintre localitățile în care a avut loc turul al doilea, diferența între candidați a fost mai mică sau egală cu 10%. Dintre cele 48% primării în care s-a organizat al doilea tur de scrutin în 2008, în 27% a avut loc o inversare de ordine între primii candidați față de turul I. Potrvit aceluiași studiu citat, peste o treime dintre primarii aleși la primul mandat în 2008 fuseseră plasați pe poziția a doua în turul I. Datele sugerează că, atunci când alegerile se organizează într-un singur tur, numărul primarilor noi este cu până la o treime mai mic.

După 2012, noul sistem de vot, într-un singur tur, a consolidat poziția dominantă a candidaților care au câștigat cu peste 50% în peste 70% dintre localități. Pe baza acestor date, se constată că diferența medie de voturi, exprimată în procente, între primii doi candidați la funcția de primar tinde să fie dublă în sistemul de vot într-un tur față de cea în două tururi.

Astfel, actualul sistem de vot, reglementat prin Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale generează o serie de vulnerabilități și deficite democratice care s-au acutizat pe fondul unei participări cetățenești modeste, atât în campania electorală mult scurtată, cât și la vot.

Percepția asupra celui mai bine plasat candidat (de obicei, cel în funcție) generează un comportament de vot pragmatic prin descurajarea votanților care nu favorizează candidatul aflat în poziția dominantă și mobilizarea celor care îl susțin pe acesta din urmă.

Scurtarea campaniei electorale, diminuarea calității dezbaterii între candidați și comportamentul de vot pragmatic perpetuează o cultură politică ce oferă competențe exclusive politicienilor în ceea ce privește formularea priorităților de politici publice locale, chiar înainte de a fi aleși și în ciuda legitimității lor scăzute. Strategia pentru consolidarea administrației publice 2016-2020 recunoaște că această abordare clasică în administrația publică trebuie depășită în condițiile unei reforme structurale majore a administrației publice care să mute accentul de la latura formală a administrației publice la reprezentativitate și implicare cetățenească în dezvoltarea la nivel local. Alegerea autorităților locale reprezintă un eveniment politic cu caracter de prag pentru comunitatea care este chemată la vot, generator de schimbări la nivelul conducătorilor structurilor administrației publice locale, dar care nu oferă și garanții pentru dezvoltarea locală, chiar dacă sunt întrunite condițiile unei capacități administrative consolidate. Aceasta ne arată că simpla alegere a noilor autorități nu generează implicit calitate în serviciile publice oferite de administrația publică cetățenilor.  De aceea, găsirea celor mai adecvate soluţii pentru dezvoltare locală poate cântări mai mult pentru funcționarea eficientă a administrației publice atunci când reprezentativitatea aleșilor locali primari și președinți ai Consiliului Județean –  crește.

Astfel, prezenta propunere legislativă își propune să crească reprezentativitatea aleșilor locali și implicit a soluțiilor pentru dezvoltare locală propuse de aceștia prin introducerea sistemului de vot în două tururi.

În democrația reprezentativă, asigurarea mandatului reprezentativ se face prin supunerea la testul votului. Din acest punct de vedere, sistemul electoral structurează interesele legitime ale cetățenilor prin intermediul candidaților și partidelor politice care solicită votul în baza programelor lor politice care influențează apoi programele de guvernare locală. Partidele politice sunt vehicule esențiale care facilitează legăturile cetățenilor în societate. Pentru aceste considerente, este necesară revenirea la un sistem de vot care să satisfacă dubla exigență privind reprezentativitate și legitimitatea.  

Având în vedere cele menționate, înaintăm prezenta inițiativă legislativă pentru alegerea primarilor și a președinților de Consilii Județene în două tururi, potrivit unui sistem majoritar de vot în două tururi, cu următoarele efecte:

  1. Creșterea reprezentativității şi legitimității celor mai importanți aleși locali – factori cheie în dezvoltarea locală în strânsă legătură cu nevoile cetățenilor;
  2. Crearea de șanse egale în procesul electoral pentru partide noi, mici şi candidați independenţi;
  3. Creșterea pluralismului politic din societatea românească ca „o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale”, conform Art. 8 alin. (1) din Constituție. Principala implicație este că partidele și candidații în alegerile locale își vor îndeplini rolul contituțional de a contribui „la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor”, potrivit Art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală. Pluralismul politic și competiția crescută asigură creșterea competitivității ofertei electorale a candidaților și a calității campaniei electorale.
  4. Șanse mai mari de atingere a consensului în comunitate în ceea ce privește soluțiile de politici publice care se prefigurează în campania electorală pentru alegerea autorităților administrației publice locale. De aceea, prin revenirea la sistemul de vot în două tururi, cresc șansele ca soluțiile partidelor și candidaților să fie mai aproape de comunitățile locale și de interesele lor de dezvoltare locală. Candidații nu numai că vor deveni mai receptivi, dar vor fi nevoiți să prezinte soluții orientate către cetățeni, atingând, totodată, miza Strategiei pentru consolidarea administrației publice: dezvoltarea locală prin construcția de proiecte comune care sunt reflectate în administrație drept „proiectele societăţii”, și nu ale candidaților care intră în alegeri pe poziția dominantă.

În numele inițiatorilor,

Senator Claudiu-Richard TÂRZIU


LEGE

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

            Articol unic.- Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins: 

„(2)     Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(3)       Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează al doilea tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidați în ordinea numărului de voturi obținute.

(4)       Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, la care participă toți candidații aflați în această situație.

(5)        După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(6)       În caz de balotaj în cel de-al doilea tur, se va organiza un nou tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la cel de-al doilea tur.”

  • Articolul 1011 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2)     Este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(3)       Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție,  se organizează al doilea tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidați în ordinea numărului de voturi obținute.

(4)       Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de președinte al consiliului județean, la care participă toți candidații aflați în această situație.

(5)        După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(6)       În caz de balotaj în cel de-al doilea tur, se va organiza un nou tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la cel de-al doilea tur.”

Articolul 102 se modifică și va avea următorul cuprins:

„În cazul în care intervine balotajul între cei 2 candidați la funcția de primar sau de președinte al consiliului județean, între care s-a desfășurat cel de-al doilea tur de scrutin, iar unul dintre aceștia decedează sau se află în imposibilitatea de a mai participa la cel de-al tur de scrutin, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar sau, după caz, președinte al consiliului județean, pe celălalt candidat.”

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă publicarea unei prime forme a unui document intern al Comisiei Europene, adresat traducătorilor, care recomandă evitarea referirii la Crăciun și înlocuirea numelor biblice în limbajul oficial. „Niște birocrați nealeși de nimeni și care par că nu mai reprezintă pe nimeni […]
tricolor
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îl invită pe Klaus Iohannis la Alba Iulia, la evenimentele dedicate Zilei Naționale, pentru a constata la fața locului cât de dorit mai este de români în funcția prezidențială. „Dacă vrea să fie președintele tuturor românilor, și nu doar al PNL, […]
becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]