Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Valorificarea potențialului râului Prut.

Adresată:  Domnului Barna TÁNCZOS, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Valorificarea potențialului râului Prut.

Stimate domnule ministru,

Autoritățile României și Republicii Moldova au semnat mai multe acorduri, precum:

• Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în Râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești din 01.08.2003;
• Acordul între Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale din Ucraina privind cooperarea în zona formată din ariile protejate ale Deltei Dunării şi Prutul de Jos din 05.06.2000;
• Memorandumul de înțelegere între Ministerul Mediului și Pădurilor al României și Ministerul Mediului al Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul protecției mediului din 27.04.2010.

La data de 2-3 octombrie 2013, a fost elaborat la Chișinău Planul de acţiuni privind implementarea înţelegerilor convenite în cadrul Sesiunii a VII-a a Comisiei interguvernamentale moldo-române de colaborare economică[1]. Conform Planului de acțiuni, părțile au convenit asupra următoarelor:

• Continuarea colaborării în cadrul Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Mediului al Republicii Moldova şi Ministerul Mediului şi Pădurilor din România privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la 27 aprilie 2010 la Bucureşti;
• Îndeplinirea hotărârilor adoptate de Comisia Hidrotehnică pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010, în cadrul primei sesiuni ordinare (9-11 mai 2011, Iasi) şi a primei sesiuni extraordinare (6-7 decembrie 2011, Cahul);
• Semnarea Protocolului adiţional la Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010;
• Desfăşurarea la Chişinău a celei de-a 2-a sesiuni a Comisiei Hidrotehnice pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010;
• Consolidarea cooperării în baza Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi lacul de acumulare Stânca-Costeşti.

În cadrul celei de-a treia Reuniuni a Comisiei Mixte a fost semnat Protocol Adițional între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României.

Prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale a avut loc în perioada 9-11 mai 2011, la Iaşi. În baza deciziilor luate în cadrul acestei sesiuni au fost create Subcomisiile hidrotehnice:

• Subcomisia pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești; Subcomisia pentru apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor;
• Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor și hidrometeorologie;
• Subcomisia pentru protecția calității apelor și biodiversității corpurilor de apă.

O primă sesiune extraordinară a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale a avut loc în perioada 5-7 decembrie 2011 la Cahul şi Giurgiuleşti, Republica Moldova.

La reuniunea Comisiei Mixte în domeniul protecţiei mediului a fost discutată modalitatea în care pot fi promovate proiecte în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi financiară, în baza ajutorului financiar nerambursabil acordat de România Republicii Moldova în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice.

În cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la 1 august 2003 la Stânca-Costeşti, activităţile de colaborare s-au relansat odată cu trecerea Agenţiei naţionale pentru pescuit şi Acvacultură în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

La 12 octombrie 2017, la București, a avut  loc Sesiunea a X-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică între România şi Republica Moldova. Ședinţa Comisiei s-a desfășurat având la bază și Planul de acţiuni între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României de punere în aplicare a Declaraţiei (semnat la Iaşi, la 3 martie 2012).

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce măsură au fost realizate obiectivele acordurilor menţionate mai sus?
2. Ce activităţi economice şi socio-culturale au fost întreprinse pentru a contribui la creşterea bunăstării populaţiei din zona respectivă?
3. În ce măsură este folosit potenţialul turistic al acestei zone?
4. Aveți în vedere crearea unor zone metropolitane transfrontaliere cu Republica Moldova, peste Prut?
5. Au fost întreprinse activităţi de cercetare şi monitorizare a florei, faunei şi habitatelor naturale ale râului Prut?
6. Au fost elaborate programe comune pentru protecţia şi exploatarea resurselor piscicole din râul Prut şi din lacul de acumulare Stânca-Costeşti?
7. În ce măsură este folosit potenţialul râului Prut, ca o cale navigabilă importantă pentru economia României şi a Republicii Moldova?
8. Care este situația și capacitatea porturilor fluviale de pe râul Prut?
9. Care sunt acţiunile de exploatare economică a resurselor naturale din zonă?
10. În ce măsură este utilizată apa râului Prut pentru necesităţile locuitorilor din satele şi oraşele de pe ambele maluri ale râului, cât și pentru irigaţii?
11. Care este starea actuală a barajului şi centralei hidroelectrice Stânca-Costeşti?
12. Ce măsuri au fost întreprinse pentru evitarea situaţiilor de risc (inundaţii, secetă etc.)?
13. Aveți în vedere construcţia de noi hidrocentrale pe Prut?
14. Care au fost contribuţiile financiare ale României pentru valorificarea potenţialului râului Prut, din 1991 până în prezent.