Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Institutul Cultural Român de la Kiev cu filială la Cernăuți.

Adresată:  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Institutul Cultural Român (ICR) de la Kiev cu filială la Cernăuți.

Stimate domnule ministru,

Înființarea Institutului Cultural Român Kiev cu filială la Cernăuți este prevăzută de Hotărârea de Guvern nr. 492/2004.

Institutele Culturale Românești din străinătate au ca obiectiv principal menținerea și dezvoltarea relațiilor culturale și spirituale cu românii din străinătate, în scopul conservării identității de limbă, cultură și tradiții a acestora și al antrenării lor în realizarea intereselor naționale ale României, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare.

Printre atribuțiile principale ale Institutelor Culturale Românești din străinătate se află și susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea culturală a comunităților românești din străinătate, pentru a favoriza menţinerea legăturilor acestora cu ţara.

Ucraina dispune, începând cu anul 2007, de un Centru Cultural și de Informare în București și, începând cu 18 decembrie 2009, de o Casă de Cultură Ucraineană la Timișoara, în timp ce România nu dispune de niciun Institut Cultural în Ucraina. Constatăm astfel lipsa de reciprocitate efectivă între Ucraina și România pe planul schimbului de Centre sau Institute Culturale.

La 13 martie 2017 Ministerul Afacerilor Externe a comunicat: ”În ceea ce privește ICR Kiev, inaugurarea festivă a acestuia a fost amânată, de mai multe ori, de partea ucraineană, care a invocat, folosindu-se de prerogativele din legislația internă, diverse rezerve față de sediile potențiale identificate de partea română. În contextul în care, după 2014, dialogul româno-ucrainean a căpătat o nouă dinamică, există motive întemeiate pentru a spera la o atitudine mai cooperantă a autorităților de la Kiev în pregătirea inaugurării la Kiev. (…)

Pentru deschiderea ambelor institute (ICR Moscova și ICR Kiev – nota noastră), MAE are prevăzute în bugetul său pentru anul 2017 sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de natură administrativă, conform atribuțiilor sale legale. Astfel, alocările bugetare prevăzute nu prezintă riscul întârzierii procesului de operaționalizare a celor două institute.

Ministerul Afacerilor Externe va continua să coopereze cy Institutul Cultural Român, pe de o parte și cu autoritățile ucrainene și ruse, pe de altă parte, în vederea deschiderii, cât mai curând posibil, a (…) ICR Kiev”. 

La 20 noiembrie 2017 Ministerul Afacerilor Externe a transmis: ”1. Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile ucrainene cu scopul de a crea condițiile necesare deschiderii și funcționării la parametri firești a ICR Kiev și a filialei ICR Kiev de la Cernăuți. În momentul de față, printre variantele de sediu pe care le avem în analiză se numără atât opțiunea unui spațiu reprezentativ în centrul capitalei ucrainene ca sediu ICR, cât și o posibilă mutare a ambasadei României la Kiev într-o clădire nouă, care să dispună și de condițiile necesare găzduirii ICR Kiev. Deocamdată, evaluarea opțiunilor nu a fost finalizată, dar demersurile logistice vor continua în paralel cu cele politice. Considerăm că publicarea adreselor opțiunilor posibile ar fi contraproductivă și ar risca să întârzie și mai mult deschiderea ICR Kiev și a filialei sale de la Cernăuți. MAE va continua să caute, cu calm și perseverență, identificarea unei soluții politice și logistice care să permită inaugurarea ICR Kiev și filiala ICR Kiev de la Cernăuți.

2. Întărirea cooperării Ucrainei cu Uniunea Europeană și mai ales apropierea Ucrainei de UE aduce beneficii, în primul rând, cetățenilor români și ucraineni, inclusiv etnicilor români din Ucraina. Drept urmare, apreciem că orice blocare sau întârziere a acestui proces ar aduce prejudicii cetățenilor români și ucraineni, inclusiv celor peste 400.000 de români din Ucraina”.

De asemenea, la 25 iulie 2018 Ministerul Afacerilor Externe a transmis: ”Ministerul Afacerilor Externe are  permanent în atenție crearea condițiilor necesare deschiderii și funcționării ICR Kiev și a filialei ICR Kiev de la Cernăuți. În prezent, este în curs de derulare procesul de selecție a ofertelor pentru asigurarea sediului în care va funcționa Institutul de la Kiev. Odată finalizat acest proces, vor putea fi demarate procedurile pentru amenajarea sediului astfel încât să corespundă nevoilor de reprezentare și de derulare a proiectelor de promovare culturală”.

La 23 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Externe a transmis: ”În lipsa unui acord bilateral care să reglementeze înființarea și funcționarea unor institute culturale de sine stătătoare la Kiev și București și având în vedere beneficiile generate de aplicabilitatea Convenției de la Viena sub aspectul imunităților și privilegiilor, la nivelul MAE continuă demersurile pentru operaționalizarea ICR Kiev și a filialei sale din Cernăuți ca secții culturale în cadrul Ambasadei României la Kiev, respectiv în cadrul Consulatului General al României la Cernăuți, în aceleași condiții în care a fost deschis și Centrul Cultural și de Informare al Ucrainei la București. Aceasta va permite ca ansamblul activităților culturale să se desfășoare sub egida și coordonarea secției culturale a misiunii diplomatice.

Demersurile în acest sens derulate anterior anului 2019 au vizat, printre altele: evaluarea integrată la nivelul Ministerului Afacerilor Externe – Ministerului Culturii – Institutului Cultural Român a oportunității politico-diplomatice și culturale, precum și a posibilităților de susținere financiară și logistică (sediu, cheltuieli de personal, buget administrativ, buget cultural); tatonarea voinței partenerului, inclusiv prin raportare la practica altor institute culturale naționale la Kiev, cu atenție specială asupra statutului institutului și al personalului în țara de reședință; completarea cadrului juridic intern, precum și identificarea resurselor bugetare necesare atât funcționării, cât și implementării proiectelor unui institut cultural la Kiev; identificarea și închirierea unuii sediu, rezolvarea aspectelor logistice aferente. Demersurile au stagnat după ce, în luna mai 2019, Ambasada României la Kiev a fost notificată asupra faptului că imobilul identificat pentru a servi ca sediu al ICR Kiev, care primise toate avizele necesare pentru a fi închiriat, a devenit indisponibil din voința proprietarului.

Actuala conducere a MAE a evaluat stadiul preparativelor pentru operaționalizarea ICR Kiev în cadrul secției culturale a Ambasadei și a reluat demersurile necesare care includ stabilirea în mod concret a parametrilor financiari și de personal în cooperare cu conducerea Institutului Cultural Român și, în paralel, obținerea consimțământului părții ucrainene asupra unei noi clădiri la Kiev”.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

  1. Motivele concrete pentru care Ministerul Afacerilor Externe nu a deschis până acum ICR Kiev cu filială la Cernăuți.
  2. Dacă România a obținut sau nu consimțământul părții ucrainene asupra unei noi clădiri pentru ICR Kiev și care au fost reacțiile oficiale ale părții române în fiecare caz aparte în care partea ucraineană a invocat, folosindu-se de prerogativele din legislația internă, diverse rezerve față de sediile potențiale identificate de partea română pentru ICR Kiev și filiala sa de la Cernăuți.
  3. Ce a întreprins concret Ministerul Afacerilor Externe, ca formă adecvată de condiționare sau presiune rezonabilă justificată, în dialogul cu autoritățile ucrainene de după 2014 pentru asigurarea reciprocității pe planul schimburilor de Centre/Institute Culturale și care a fost reacția autorităților de la Kiev?
  4. Care este voința părții ucrainene privind înființarea ICR Kiev și a vilialei sale din Cernăuți constatată ca urmare a tatonării ”voinței partenerului, inclusiv prin raportare la practica altor institute culturale naționale la Kiev, cu atenție specială asupra statutului institutului și al personalului în țara de reședință”?
  5. Care sunt statele care au la Kiev și oriunde altundeva în cuprinsul Ucrainei Institute sau Centre Culturale naționale similare ca statut cu Institutul Cultural Român și filalele sale și care este cadrul bilateral pentru înființarea și funcționarea acestor Institute sau Centre Cultruale naționale?
  6. Cu ce s-au finalizat demersurile pentru operaționalizarea ICR Kiev și a filialei sale din Cernăuți ca secții culturale în cadrul Ambasadei României la Kiev, respectiv în cadrul Consulatului General al României la Cernăuți, demersuri pe care MAE anunța în iulie 2020 că le tot continuă?
  7. Care sunt în mod concret parametrii financiari și de personal stabiliți de către MAE în cooperare cu conducerea ICR pentru operaționalizarea ICR Kiev?
  8. Când anume va fi deschis ICR Kiev cu filială la Cernăuți, prevăzut de Hotărârea de Guvern nr. 492/2004?
  9. Motivele pentru care, din anul 2004 și până în prezent, România nu a inițiat, negociat și încheiat cu Ucraina un acord bilateral care să reglementeze înființarea și funcționarea unor institute culturale de sine stătătoare la Kiev și București. În cazul în care asemenea inițiative ale părții române au existat, vă rugăm să precizați care a fost, de fiecare dată, reacția și poziția părții ucrainene.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă publicarea unei prime forme a unui document intern al Comisiei Europene, adresat traducătorilor, care recomandă evitarea referirii la Crăciun și înlocuirea numelor biblice în limbajul oficial. „Niște birocrați nealeși de nimeni și care par că nu mai reprezintă pe nimeni […]
tricolor
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îl invită pe Klaus Iohannis la Alba Iulia, la evenimentele dedicate Zilei Naționale, pentru a constata la fața locului cât de dorit mai este de români în funcția prezidențială. „Dacă vrea să fie președintele tuturor românilor, și nu doar al PNL, […]
becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]