Adresată: Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României
Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe
Domnului Marian NEACȘU, secretar general al Guvernului
Domnului Gheorghe-Florin CÎRCIU, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Data: 28/04/2022
Obiectul întrebării: Învățământul în limba română pentru elevii de origine română din Ucraina și acordarea de burse identitare de către statul român.
Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule ministru,
Stimade domnule secretar general al Guvernului,
Stimate domnule secretar de stat,
Vă supunem atenției un lanț numeric care reflectă gradul de asimilare a minorității române înrudite din Ucraina: >300 – 282 – 127 – 73 – 68.
Potrivit informațiilor de care dispunem, în peste 300 de localități din Ucraina persoanele aparținând minorității naționale române înrudite dețin majorități absolute, relative sau au o pondere importantă, care i-ar îndreptăți la forme de învățământ în limba maternă, potrivit normelor Consiliului Europei.
Istoric, în 282 de localități de viețuire tradițională și compactă a etnicilor români din actualul cuprins al Ucrainei au existat școli cu predarea în limba română, indiferent cum a fost aceasta numită de către autorități sau de alfabetul utilizat pentru scrierea ei.
În prezent, doar în 127 de localități din cele peste 300 există biserici cu limba de cult română. Acest fapt ne arată că în peste 60% dintre localitățile de viețuire tradițională a românilor nu există lăcașe de cult în limba română.
În doar 73 de localități mai există școli sau clase cu predarea în limba română. Acest fapt ne demonstrează faptul că, de-a lungul timpului, numărul de școli românești din Ucraina a fost redus cu 209 (282-209=73).
În doar 68 de localități mai există forme de educație preșcolară în limba română (grădinițe de copii sau grupe naționale). Faptul ne arată că doar aceste 68 de localități mai pot aspira să-și mențină caracterul național și limba maternă română.
Se estimează că numărul populației școlare de origine română din Ucraina ar reprezenta aproximativ 57.000 de elevi, adică aproximativ 14% din corpul social al minorității române. Doar 39% dintre acești copii sunt instruiți în limba maternă română, pe când 61% din copiii români sunt instruiți în limbile ucraineană și rusă, în condițiile în care statul ucrainean stimulează prin diferite mijloace înscrierea copiilor români în școlile și clasele cu predarea în limba ucraineană și încurajează refuzul unei părţi a copiilor români de a se înscrie în școlile și clasele cu predarea în limba maternă. Exprimăm opinia că această situație relevă elemente ale unei politici asimilaționiste, anti-minoritare și, astfel, antieuropene desfășurate metodic de către partea ucraineană în raport cu minoritatea noastră înrudită.
Românii reprezintă numeric a doua minoritate națională (după cea rusă) și prima minoritate neslavă din Ucraina. Cu toate acestea, ea dispune de un număr cu mult mai mic de instituții de învățământ în comparație cu alte minorități, cum ar fi cea maghiară, de circa trei ori mai mică numeric.
România a decis să instituie un Program strategic multianual de burse identitare pentru elevii etnici români din Ucraina (și alte state), care studiază în școli cu predarea în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă.
Observăm din presă, din discuțiile cu reprezentanții minorității române din Ucraina, ai mediului asociativ românesc din această țară, precum și din corespondența cu diverse instituții ale statului român că derularea Programului strategic multianual de burse identitare pentru elevii din Ucraina întâmpină, în mod ciudat, un șir de dificultăți care depind exclusiv de statul român. Întârzierile în ceea ce privește acordarea burselor identitare constituie un factor de stimulator pentru înscrierea copiilor români în școlile sau clasele cu predarea în limba română.
Având în vedere cele expuse mai sus și ținând cont că până la încheierea anului școlar din Ucraina a mai rămas practic o lună de zile, vă rugăm respectuos să ne comunicați în scris, printr-un răspuns coordonat interinstituțional:
- De ce nu sunt le sunt acordate bursele identitare elevilor români din Ucraina la începutul sau pe durata anului școlar, ci, de regulă, după încheierea acestuia ?
- Câți elevi români din Ucraina au beneficiat de burse identitare acordate de statul român în anul școlar 2020-2021 și, respectiv, câți au beneficiat în anul școlar 2021-2022 care stă să se încheie. Câte unități școlare și din câte localități sunt vizate în cazul acestor burse acordate ?
- În ce dată au fost inițiate demersurile către partea ucraineană pentru obținerea ”acordului” acesteia pentru acordarea burselor identitare elevilor români în anul școlar 2020-2021 și, respectiv, 2021-2022 și la ce distanță de timp au parvenit răspunsurile părții ucrainene ?
- Dacă ați inițiat deja sau nu demersurile necesare pentru acordarea de burse identitare elevilor români din Ucraina în anul școlar 2022-2023, care va începe peste aproximativ patru luni și pentru anul școlar 2023-2024 ?
- De ce sprijin din partea Parlamentului au nevoie Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru a putea face față obligațiilor privind acordarea în timp util a burselor identitare pentru elevii români din Ucraina ?
Vă rugăm stăruitor să nu vă referiți în răspunsul dumneavoastră la pretexte de genul lipsei acordului părții ucrainene pe care doriți să-l reînnoiți periodic contrar bunelor practici europene, iar în cazul în care partea ucraineană s-ar fi împotrivit acordării de burse identitare elevilor români din Ucraina, vă rugăm să indicați în ce formă a fost arătată această împotrivire, pe cât de întemeiată este aceasta din perspectiva legislației naționale, a cadrului bilateral și a celui internațional și care au fost deciziile și acțiunile dumneavoastră în consecință.
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.
Nu există răspunsuri