Boris Volosatîi – întrebare către Secretariatul de Stat pentru Culte – Asistența religioasă pentru persoanelor de etnie și limbă maghiară din România aparținând confesiunilor creștină ortodoxă și greco-catolică (catolică de rit oriental), numărul deservenților și al unităților de cult.

Adresată:  Domnului Ciprian Vasile OLINICI, Secretar de stat în Secretariatul de Stat pentru Culte

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile   de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Asistența religioasă pentru persoanelor de etnie și limbă maghiară din România aparținând confesiunilor creștină ortodoxă și greco-catolică (catolică de rit oriental), numărul deservenților și al unităților de cult.

Stimate domnule Secretar de stat,

Existența în România a ortodocșilor de limbă maghiară în România este un fapt cunoscut. Aceștia fac parte din mai multe categorii, cum ar fi:

1. persoane de etnie română asimilate lingvistic. Un caz de notorietate este cel al credincioșilor ortodocși de limbă maghiară din satul Imper-Doboi, comuna Plăieșii de Jos, județul Harghita (29 de familii grupate în parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), sau al familiilor ortodoxe numeric inferioare confesional din localități din județele Covasna și Harghita;
2. persoane de etnie maghiară născute în Ungaria, convertite la Ortodoxie, care au dobândit cetățenia română și s-au stabilit cu traiul în România. Un caz de notorietate este cel al părintelui Rafail Lukacs, preot în parohia Păsăreni din județul Mureș, comunitate cuprinzând câteva familii;
3. persoane de origine maghiară sau de origine secuiască trecute la Ortodoxie ca urmare a căsătoriilor mixte etnic româno-maghiare;
4. persoane de origine maghiară sau de origine secuiască convertite de la ateism sau alte culte la creștinismul ortodox, ca opțiune personală determinată de deschiderea acestora către confesiunea creștină ortodoxă.

România nu constituie o excepție în regiune în ceea ce privește existența creștinilor ortodocși de confesiune creștină ortodoxă și de limbă maghiară. Astfel, în Ungaria există etnici maghiari care au optat pentru convertirea la Ortodoxie, în special în orașele Budapesta și Seghedin, unde aceștia sunt organizați în parohii distincte, cu preoți proprii de origine și de limbă maghiară.

Mai mulți cercetători arată că atracția unor etnici maghiari față de Ortodoxie se explică și prin faptul istoric că strămoșii maghiarilor stabiliți în Europa, însă nu și ai secuilor, au acceptat inițial creștinismul în varianta lui ortodoxă, pe filieră constantinopolitană, și chiar au primit episcopi hirotoniți de Patriarhia de Constantinopol. În urmă cu câțiva ani în țara vecină a fost publicată volumul cu titlul „Moștenirea ortodoxă a Ungariei”, semnată de părintele Tibor Imrenyi de la parohia ortodoxă maghiară din Seghedin. Astăzi misiunea ortodoxă printre maghiari și secui este înlesnită și de faptul că aproape toate textele liturgice ortodoxe au fost traduse în limba maghiară, tocmai pentru ca ungurii să înţeleagă cu adevărat termenii specifici Ortodoxiei, mai ales cei duhovniceşti.

În România există încercări reușite de a traduce cărți ortodoxe în limba maghiară. Astfel, doamna Csilla Gyöngyvér Florescu, convertită la Ortodoxie a tradus și editat în limba maghiară, cu binecuvântarea episcopilor ortodocși din țara noastră, trei scrieri ale părintelui Arsenie Boca (”Ridicarea căsătoriei la înălţimea de Taină – îndrumător duhovnicesc”, ” Mărgăritare duhovniceşti” și ”Cărarea împărăției”). Aceste cărți, traduse  de doamna Csilla Gyöngyvér Florescu, au fost îngrijite stilistic de doamna Annamária Abodi, o altă cunoscută creştină ortodoxă maghiară convertită la Ortodoxie de la reformaţi. Aceste apariții bibliografice certifică existența unui public cititor de limbă maghiară aparținând confesiunii ortodoxe sau interesat de aceasta.

De asemenea, este cunoscută existența în România (dar și în Ungaria) a credincioșilor greco-catolici de limbă maghiară. Aceștia sunt urmașii etnicilor români greco-catolici asimilați lingvistic în perioada dualismului austro-ungar. Potrivit datelor făcute publice de către Biserica Greco-Catolică din România și diecezele ei sufragane, în mai multe parohii și filii ale acestei Biserici serviciul divin este oficiat în limba maghiară (a se vedea, bunăoară, în județul Bihor, Parohia Greco-Catolică Oradea / Nagyvárad Magyar Görög Katolikus Parókia). În Ungaria există un număr de 268 935 de greco-catolici, grupați în Biserica Greco-Catolică Maghiară / A Magyar Görögkatolikus Egyház, aceștia fiind urmași ai românilor și rutenilor ortodocși trecuți sub jurisdicția papală și organizați în 1912 în Episcopia de Hajdudorog. Unii dintre aceștia s-au mutat cu traiul în țara noastră și au dobândit cetățenia română.

Potrivit rezultatelor definitive ale recensământului general al populației României din 2021 făcute publice de către Institutul Național de Statistică (INS), distribuția etnicilor maghiari de confesiune ortodoxă, respectiv greco-catolică, se prezintă astfel pe fiecare dintre unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București):

Aceste informații privesc doar persoanele de ETNIE maghiară. Nu există însă pe pagina oficială de internet a INS informații privind apartenența confesională în corelare cu limba maternă a persoanelor recenzate.

Conform informațiilor furnizate de către INS, la recensământul  din anul 1992 au fost înregistrați în România 27 828 de etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 23 393 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică. În anul 2002 au fost înregistrați în țara noastră 28 287 de etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 19 645 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică. În anul 2011 au fost înregistrați 26 009 de etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 16 144 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică, iar în anul 2021 au fost înregistrați 19 605 etnici maghiari de confesiune ortodoxă și 12 772 de etnici maghiari de confesiune greco-catolică. Precizăm că din totalul de etnici maghiari de confesiune ortodoxă, înregistrați la recensământul din 2021, un număr de 19 162 de persoane aparțin Bisericii Ortodoxe Române, 185 aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe și 359 aparțin Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul unităților de cult ortodoxe, respectiv greco-catolice de limbă maghiară din România.

2. Dacă Biserica Ortodoxă Română, respectiv Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) au sau nu în structura lor instituții misionare de limbă maghiară sau unități regionale de cult de limbă maghiară. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct, rugăm să precizați dacă există cărți de cult ortodoxe, respectiv greco-catolice în limba maghiară pentru utilizarea de către respectivele instituții misionare sau unități de cult.

Numărul de deservenți ai cultului ortodox, respectiv ai celui greco-catolic, beneficiari ai unei contribuții financiare de la bugetul de stat, care oficiază serviciile religioase în limba maghiară, cu indicarea unităților de cult în care sunt încadrați legal.