Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe
Domnului Ciprian Vasile OLINICI, secretar de stat pentru Culte
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Obiectul întrebării: Necesitatea încheierii unui Protocol de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe și Biserica Ortodoxă Română, care să prevadă, între altele, înființarea de capele consulare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în unele state de tradiție ortodoxă, precum și în Republica Populară Chineză.
Stimată doamnă ministru,
Stimate domnule secretar de stat,
Constatăm că într-un șir de state de tradiție ortodoxă sau cu importante comunități ortodoxe autohtone sau diasporale române (Ucraina, Republica Elenă, Federația Rusă, Republica Serbia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Kazahstan și Kîrgîzstan) România are misiuni diplomatice și oficii consulare, fără ca pe lângă acestea să funcționeze, așa cum se întâmplă în cazul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale altor state.
Astfel, România, are Ambasade la Kiev, Atena, Moscova, Belgrad, Tirana, Skopje și Astana, precum și Consulate Generale sau Secții consulare la Kiev, Cernăuți, Odesa, Slatina (Ucraina), Salonic (Grecia), Sankt Petersburg (Federația Rusă), Belgrad, Vârșeț, Zaiecear (Republica Serbia), Tirana (Albania), Skopjie (Republica Macedonia), Astana (Kazahstan).
Potrivit unor diverse estimări, numărul românilor din Ucraina variază între 400 și 500 de mii de persoane, al celor din Republica Elenă – între 60 și 150 000, al celor din Federația Rusă – între 250 și 500 de mii de persoane, al celor din Republica Serbia – între 300 și 400 de mii de persoane, al celor din Albania – între 100 și 300 de mii de persoane, al celor din Republica Macedonia de Nord – între 50 și 150 de mii de persoane, în Kazahstan și Kîrgîzstan – între 20 și 25 de mii de persoane. Doar în orașul Moscova, care este cel mai mare oraș din Europa, numărul etnicilor români este estimat la peste 100 de mii de persoane, iar în regiunea Moscova locuiesc un număr de alți peste 100 de mii de etnici români.
În niciunul dintre aceste state nu există Institute Culturale Române.
Pe lângă niciuna dintre Ambasadele României și pe lângă niciunul dintre Consulatele Generale ale României în aceste state nu există școli cu predare în limba română, în condițiile în care alte state au decis înființarea unor școli cu predarea în limbile lor pe lângă misiunile diplomatice și consulatele lor, iar Legea învățământului preuniversitar din România prevede posibilitatea înființării de școli românești pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României peste hotare.
Singurele Consulate Generale ale României din cele indicate mai sus care funcționează în spații în care Biserica Ortodoxă Română își exercită efectiv jurisdicția canonică, sunt cele de la Vârșeț și Zaiecear, din Republica Serbia (Vicariatul Ortodox Român al Voievodinei și Vicariatul Ortodox Român al Timocului din cadrul Episcopiei Daciei Felix).
Constatăm că mai multe misiuni diplomatice străine din România dispun de biserici, capele sau paraclise consulare. Un exemplu în acest sens este cel al Ambasadei Republicii Franceze la București care are în cadrul său Biserica romano-catolică ”Sfânta Inimă a lui Iisus” (”Sacre Coeur”), imobil aflat în proprietatea statului francez. Aceasta a funcționat inclusiv în perioada comunismului.
Constatăm de asemenea că mai multe state de tradiție creștină dispun de biserici, capele sau paraclise consulare înființate pe lângă misiunile lor diplomatice sau pe lângă consulatele acestora peste hotare.
Aceste biserici, capele sau paraclise consulare au menirea de a acorda asistență religioasă cu prioritate personalului diplomatic, consular, membrilor familiilor acestora, precum și angajaților instituțiilor culturale, comerciale, turistice etc. ale statelor respective în străinătate, ca și membrilor familiilor acestora. De asemenea, aceste așezăminte religioase consulare acordă asistență religioasă și altor membri ai comunităților de expatriați din statele respective.
Potrivit alineatului (2) al articolului 4 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut de Guvernul României prin HG nr. 53 din 16 ianuarie 2008 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2008), ”Biserica Ortodoxă Română stabileşte relaţii de dialog şi cooperare cu Statul şi cu diferite instituţii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educaţionale şi social-filantropice”.
Considerăm că înființarea unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale României în aceste state de tradiție ortodoxă, dar și în unele state comuniste (cum ar fi Republica Populară Chineză) reprezintă o necesitate reală, iar cadrul legislativ în vigoare, precum și instrumentele juridice multilaterale și bilaterale nu împiedică în niciun fel adoptarea de către statul român a unor decizii în acest sens în cooperare/parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română.
Invocăm expres cazul Republicii Populare Chineze, dat fiind că, potrivit informațiilor de care dispunem, comunitatea românilor ortodocși din capitala acestei țări se ridică la circa 1 500 de persoane (personal diplomatic și consular, personal cultural, studenți, oameni de afaceri, persoane din familii mixte etc.), dintre care circa 1 100 originari din România și circa 300 originari din Republica Moldova. Am primit mai multe semnale că acești români se văd nevoiți să recurgă la asistența religioasă a singurei biserici ortodoxe din capitala chineză, anume biserica consulară ”Adormirea Maicii Domnului”/Uspenskaia de pe teritoriul ambasadei Federației Ruse la Beijing, avândul ca paroh pe preotul Inokentii Kolesnikov, membru al corpului diplomatic rus acreditat în China. Exprimăm opinia că o asemenea situație este inacceptabilă pentru românii rezidenți legal în China și nu poate continua dintr-un șir de motive evidente.
Observăm în context că înființarea unei comunități/parohii (organizații religioase) ortodoxe române în Republica Populară Chineză, în afara misiunii diplomatice sau a oficiilor consulare române, este imposibilă juridic. Articolul 36 al Constituției RPC prevede că ”Organizațiile religioase și afacerile religioane nu se pot afla sub controlul unor forțe de peste hotare”. Astfel, considerăm că sungura soluție posibilă și fezabilă este organizarea unei capele consulare ortodoxe române la Beijing, pe baza unui Protocol de cooperare dintre MAE și BOR.
Observăm de asemenea că Guvernul RPC a adoptat ”Regulamentul privind reglementarea activității religioase a cetățenilor străini pe teritoriul RPC”, potrivit căruia libertatea de conștiință a cetățenilor străini din China este respectată, iar contactele și schimburile cultural-științifice între cercurile religioase din China și cele din străinătate sunt protejate în mod corespunzător.
Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să supuneți chestiunea prezentată unei analize și să ne comunicați:
1.Dacă personalul diplomatic și consular românesc acreditat în Republica Populară Chineză (la Beijing, Hong Kong și Shanghai), membrii familiilor acestora, precum și angajații Institutului Cultural Român de la Beijing, ai altor instituții culturale, turistice sau comerciale ale statului român în China, ca și membrii familiilor lor, beneficiază sau nu în țara de acreditare de asistență religioasă din partea unor deservenți ai Bisericii mame Române ori sunt nevoiți să solicite asistența structurilor Patriarhiei Moscovei în Republica Populară Chineză acordată prin superiorul bisericii consulare din cadrul ambasadei Federației Ruse la Beijing.
2.Care sunt punctele de vedere oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) privind posibilitatea înființării, în baza unui Protocol de cooperare/parteneriat semnat între MAE și Biserica Ortodoxă Română (BOR), a unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă Ambasadele României la Kiev, Atena, Moscova, Belgrad, Tirana, Skopje, Astana, Beijing, precum și pe lângă Consulatele Generale sau secțiile consulare ale României din Ucraina, Republica Elenă, Federația Rusă, Republica Serbia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Kazahstan și Republica Populară Chineză.
3.Dacă MAE este interesat și dispus să încheie cu BOR un Protocol de cooperare care să prevadă, între altele, înființarea unor capele consulare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din state de tradiție ortodoxă sau atee, în vederea acordării de asistență religioasă personalului diplomatic și consular, cultural etc. al României în aceste state, preucm și membrilor familiilor lor.
4.Care sunt posibilitățile reale și ce pași concreți trebuie întreprinși în acest sens.
5.Dacă Statul român este pregătit politic, administrativ și financiar să accepte înființarea, începând cu anul curent 2024, și funcționarea ulterioară a unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în aceste state.
6.Dacă după 1989 românii din statele enumerate mai sus au sesizat Statul român și instituțiile sale privind necesitatea organizării unor lăcașuri de cult pe lângă misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale țării noastre în aceste state, astfel încât personalul diplomatic și consular românesc, membrii familiilor acestora, precum și angajații instituțiilor culturale, turistice sau comerciale ale statului român în străinătate, ca și membrii familiilor lor, să poată primi asistență religioasă din partea unor deservenți ai Bisericii mame Române.
7.Dacă instituțiile statului român, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în statele respective au formulat sau nu inițiativa înființării de biserici, capele sau paraclise consulare în acele state.
8.Care este punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind înființarea unor biserici/capele/paraclise consulare pe lângă Ambasadele României la Kiev, Atena, Moscova, Belgrad, Tirana, Skopje, Astana și Beijing, precum și pe lângă Consulatele Generale sau secțiile consulare ale României din Ucraina, Republica Elenă, Federația Rusă, Republica Serbia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Kazahstan și Republica Populară Chineză. Pentru stabilirea acestui punct de vedere oficial, vă rugăm să acționați în conformitate cu prerogativele pe care vi le acordă legile țării și să consultați oficial conducerea BOR. În cazul existenței unui punct de vedere oficial formulat în scris, vă rugăm să atașați la răspunsurile dumneavoastră documentul care fixează punctul de vedere oficial al BOR.
9.În câte și în care anume dintre statele străine în care România are misiuni diplomatice și oficii consulare, Institute Culturale Române, Lectorate de limbă română, alte instituții culturale, comerciale sau de alt ordin există biserici/capele/paraclise consulare pentru acordarea de asistență religioasă personalului diplomatic, consular, cultural etc. acreditat în statele respective, precum și membrilor familiilor acestora.
10.În câte și în care anume dintre statele străine în care România are misiuni diplomatice și oficii consulare, Institute Culturale Române, Lectorate de limbă română, alte instituții culturale, comerciale sau de alt ordin nu este prezentă jurisdicțional Biserica Ortodoxă Română.
11.Dacă pentru amenajarea unei biserici/capele consulare ortodox român la Beijing, în incinta sau pe teritoriul misiunii diplomatice române acreditate în Republica Populară Chineză sau într-o altă incintă consulară română, sunt sau nu necesare aprobările părții chineze și dacă acestea au fost obținute/acrodate în cazul bisericii consulare ruse ”Adormirea Maicii Domnului” din cadrul ambasadei Federației Ruse la Beijing.
Nu există răspunsuri