Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – ICR – sugativă de bani publici. Disproporții alarmante în structura de cheltuieli ale reprezentanțelor ICR de peste hotare pe anul 2023.

Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Obiectul întrebării: ICR – sugativă de bani publici. Disproporții alarmante în structura de cheltuieli ale reprezentanțelor ICR de peste hotare pe anul 2023.


Stimată doamnă ministru,


În luna iulie anul curent Comisia pentru Cultură a Senatului României a fost sesizată asupra faptului că reprezentanțele Institutului Cultural Român (ICR) din străinătate nu mai aveau fonduri pentru activități, faptul explicându-se printr-o proastă administrare a bugetului, care este cheltuit, în cea mai mare parte, de structura centrală a institutului, de la București. Autori ai sesizării au fost un șir de angajați ai ICR.
Angajații ICR au susținut că, anul acesta bugetele reprezentanțelor ICR variază între 30.000 euro (Roma) şi 70.000 euro (Paris) și că în vară existau reprezentanțe ICR care își cheltuiseră banii alocați pe întregul an 2023.
”Institutele culturale din străinătate au fost reduse la stadiul de sugative de bani publici. Rămase fără bugete pentru organizarea de evenimente culturale, din banii publici se cheltuie pe chirii, salarii și întreținere sume exorbitante pentru instituții care nu produc mai nimic”, a consemnat presa națională.
De asemenea, presa a adus în atenție faptul că bugetul alocat, bunăoară, Institutului Cultural Român de la Viena ar fi unul absolut disproporționat: 10% pentru activități culturale și 90% pentru salarizarea directorului și personalului, precum și pentru închirierea sediului și a locuințelor. A fost tras un semnal de alarmă și în legătură cu faptul că ICR Viena (directoare – Andreea Dincă) nu a organizat niciun eveniment
cultural legat de Constantin Brâncuși, Dimitrie Cantemir (2023 este declarat prin lege anul Cantemir), iar pentru Eminescu a organizat un eveniment cel mult firav, în condițiile în care toți cei trei uriași ai culturii române au avut puternice legături cu Viena.
”Nici nu mai poate organiza, deoarece din cei 30.000 euro buget anual nu a mai rămas un chior. Dar doamna director Dincă va încasa tot restul anului 5000 de euro salariu pe lună, plus 2000 de euro chiria pentru penthouse-ul închiriat într-o zonă selectă a Vienei. Peste 84.000 euro/an! Salariile cumulate ale directorului adjunct și ale referentului adaugă încă 5.000 euro/lună plus chirii totale de 2000 de euro, alte
84.000 de euro în 2023! Adăugăm chiria sediului ICR de 9000 euro/lună (108.000 euro în 2023) și aflăm că MAE plătește, cu tot cu cheltuielile de întreținere, curent electric etc., 300.000 euro pe an pentru institut care produce evenimente de cel mult 10% din cheltuieli. Oare de ce papă atâta bănet angajații ICR? Mai bine puneți lacătul!”, arată jurnaliștii de la portalul cetateanul.net, susținând în continuare că ”Alte
bugete ridicole (cifre aproximative, dar aproape de adevăr) pentru promovarea culturii românești regăsim la Roma, Veneția și Tel-Aviv (30.000 euro/an fiecare) Berlin și Paris (câte 70.000 euro/an). În 2019, de pildă, Veneția a avut un buget de 80.000 iar TelAviv de peste 100.000 euro! Aproape peste tot vistieria e goală, dar salariile merg!”.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Structura de cheltuieli ale fiecăreia dintre cele 18 reprezentanțe ale ICR de peste hotare, cu specificarea sumelor destinate activităților culturale și, respectiv, cheltuielilor cu personalul (salarii, închirierea de locuințe) sau administrative (închiriere de sedii, întreținerea sau reparația/renovarea acestora și alte cheltuieli de regie, combustibili etc.).
  2. Data la care, acolo unde este cazul, fiecare dintre cele 18 reprezentanțe ale ICR de peste hotare și-au cheltuit sumele alocate pentru activități culturale în 2023.
  3. O analiză succintă a structurii de cheltuieli fiecăreia dintre reprezentanțele ICR de peste hotare, pe anii 2022 și 2023, din perspectiva exigențelor legale privind economicitatea, eficacitatea și eficiența.
  4. O informație succintă privind dinamica cheltuielilor ICR București în raport cu cele ale reprezentanțelor ICR de peste hotare, defalcat pe fiecare dintre anii intervalului 2013-2023.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Mihail Neamțu, deputat AUR, Președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, solicită de urgență o anchetă privind înstrăinarea și vulnerabilizarea tezaurului dacic. ”Cu profundă îngrijorare, cer Primului Ministru, Ministerului Culturii, Ministerului Public și Ministerului Afacerilor Interne să demareze imediat o investigație amplă asupra modului în […]
Astăzi, românii din întreaga țară au demonstrat încă o dată că spiritul unirii nu este doar o pagină din istorie, ci un ideal viu, care ne dă forța de a lupta pentru viitorul și libertatea noastră. Cu ocazia Micii Uniri, AUR a organizat marșuri patriotice la […]
“Sebastian Burduja a descoperit, brusc și surprinzător, apa caldă! După ani de zile de negare și plecăciune în fața politicilor impuse de Bruxelles, acum vin senin și se prefac că sunt îngrijorați că Green Deal este nociv. Domnule Burduja, românii nu suferă de amnezie! Prin angajamentele […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a reunit miercuri, 22 ianuarie, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Național de Conducere (CNC). În privința alegerilor prezidențiale, AUR a votat în unanimitate pentru reintrarea în cadrul constituțional prin reluarea turului 2 al alegerilor prezidențiale. Totodată, în perspectiva organizării unei […]
AUR condamnă ferm refuzul majorității parlamentare PSD-PNL-UDMR de a introduce pe ordinea de zi a plenului Senatului solicitarea noastră pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, esențială pentru revenirea la un cadru constituțional legitim. Reprezentanții PSD, PNL și UDMR au votat împotriva solicitării AUR în Biroul […]
“Bazându-se pe cei 28 de miliarde de euro din PNRR, guvernul a încheiat contracte de 42 de miliarde de euro. Pentru a plăti cele 42 de miliarde de euro, Guvernul a reușit să încaseze de la Uniunea Europeană puțin peste 9 miliarde de euro, din care […]