Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Etnicii români și persoanele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc din Bulgania.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Etnicii români și persoanele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc din Bulgania.

Stimată doamnă ministru,

Anul acesta, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, am întreprins o vizită în Bulgaria, împreună cu un grup de senatori români, membri ai Comisiei pentru românii de pretutindeni în frunte cu președinele Claudiu Târziu, având întâlniri de lucru la Ruse, Sofia și Vidin, atât cu reprezentanți ai comunităților de români și românofoni, cât și cu reprezentănți ai corpului diplomatic român acreditat în Bulgaria. Una dintre întâlniri a fost cu un grup numeros al rudarilor de limbă română din patru regiuni ale Bulgariei: Târnovo, Razgrad, Ruse și Varna.

Acești români și românofoni fac parte din Românitatea balcanică.

Am constatat că minoritatea română nu este recunoscută alături de alte minorități, nu dispune de presă, biserici și instituții de învățământ preșcolar, școlar și universitar în limba română, nu este reprezentată parlamentar și nu beneficiază de niciun fel de drepturi. Această situație vine într-un contrast izbitori cu drepturile culturale și naționale de care beneficiază minoritatea bulgară din România, minoritate recunoscută oficial.

De asemenea, conform declarațiilor reprezentanților lor, rudarii vorbitori de limbă română din Bulgaria sunt peste 600 000 de persoane și reprezintă o minoritate cultural-lingvistică silențioasă, existența lor nefiind recunoscută oficial de către statul bulgar.

În cadrul discuțiilor cu delegația parlamentară din România, rudarii românofoni au cerut implicarea imediată a statului român pentru ca în cadrul numeroaselor localități din Bulgaria în care locuiesc să li se acorde dreptul la școală în limba română, să fie ajutați să construiască biserici, acolo unde nu sunt, iar în ele să fie oficiat serviciul religios în limba română, să fie ajutați să-și păstreze tradițiile populare pe care le au de la moși și strămoși. De asemenea ei au reclamat presiunile care se fac asupra lor pentru a se declara țigani/rromi și stigmatul care se aruncă asupra lor în cadrul societății bulgare. În cadrul numeroasei comunități de rudari sunt medici, profesori, preoți sau pastori, dar și alte meserii care îi ajută să trăiască și să se dezvolte.

Atât românii cu care am avut întâlniri la Vidin, cât și rudarii de limbă cu care am avut o întâlnire la Ruse au susținut că, pe lângă sprijinul politic și diplomatic al statului român, solicită implicarea României în ajutorul direct prin construcția de grădinițe, școli și biserici în care limba să fie limba lor maternă, limba română.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă statul român și, implicit Ministerul Afacerilor Externe, are o strategie privind apărarea drepturilor românilor și românofonilor din Bulgaria și dacă există un plan de acțiuni prin care să fie sprijinită exprimarea și afirmarea identității românilor și românofonilor din Bulgaria.
2. O statistică estimativă a românilor și românofonilor din Bulgaria.