Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Descrierea minorității române înrudite din Albania pe pagina oficială de internet a misiunii diplomatice a României la Tirana

Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Obiectul întrebării: Descrierea minorității române înrudite din Albania pe pagina oficială de internet a misiunii diplomatice a României la Tirana; Dezvoltarea cadrului juridic bilateral și a mecanismelor mixte bilaterale româno-albaneze pentru asigurarea protecţiei identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a cetățenilor care aparțin minorității naționale aromâne înrudite din Albania și minorității naționale albaneze din România.

Stimată doamnă ministru,

Pagina oficială de internet a Ambasadei României în Republica Albania, la compartimentul dedicat minorității naționale române înrudite din Albania și intitulat ”Despre comunitatea aromânească”[ https://tirana.mae.ro/node/804 ] cuprinde următoarele:

”Conform datelor recensământului populaţiei şi locuinţelor din R. Albania, publicate la 13 decembrie 2012, în această ţară ar exista 8.266 de aromâni (0,3% din totalul populaţiei stabile[1]).

Potrivit Atlasului Demografic al Albaniei (2003), numărul aromânilor ar fi de 139.065[2].

Web-site-ul Comitetului de Stat pentru Minorităţi indică un număr de câteva zeci de mii de aromâni. În pofida dovezilor lingvistice, juridice şi istorice ale relaţiei dintre aromâni şi România ca stat înrudit (kin-state), aromânii din Albania nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca minoritate etno-lingvistică (fără stat înrudit).

Această situaţie blochează accesul de facto al aromânilor la drepturile specifice persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (prevăzute de Art. 20 din Constituţia Republicii Albania), spre deosebire de situaţia minorităţii albaneze din România, care se bucură de toate aceste drepturi.

România a acordat începând cu anul 1997 burse de studiu tinerilor aromâni din Albania, pe toate nivelurile de studiu. Pentru anul şcolar 2012-2013, statul român a acordat un număr de 53 de burse de studiu.

Pentru anul 2013, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a aprobat proiecte în valoare de cca. 40.000 Euro şi un număr de 20 de locuri pentru tineri aromâni din Albania, în taberele programului „ARC” 2013.

[1] 2.800.138 locuitori, din care: minorităţi naţionale: 24.243 greci (0,87 %), macedoneni – 5.512 (0,20%), muntenegreni – 366 (0,01%); alte minorităţi etno-ligvistice: romi – 8.301 (0,3%); alte comunităţi entice: egipteni – 0,12%; alte etnii – 0,01%.
[2] Cercetare efectuată între anii 2000 – 2002 de Centrul de Studii Geografice al Academiei de Ştiinţe al Albaniei în colaborare cu un Institut german.”

Observăm întâi de toate că Ambasada României la Tirana prezintă minoritatea națională aromână înrudită doar ca o pe o simplă ”comunitate aromânească”. Exprimăm opinia că această abordare este una absoluit eronată, în contradicție cu realitatea obiectivă din teren și cu legislația în vigoare în Republica Albania, recurgând nu doar la substituire terminologică voită, ci și la inducerea artificială a unei defecțiuni de număr gramatical. Este general cunoscut că numeroasa minoritate națională aromână înrudită din Albania cuprinde ea însăși o mulțime de comunități locale.

Între termenii de ”comunitate” (grup uman recunoscut sau nerecunoscut oficial) și ”minoritate” (etnie recunoscută oficial în corpul social-politic al unui stat) există, într-adevăr, o relație de sinonimie relativă, însă nicidecum absolută. Diferența semantică dintre cei doi termeni trebuie subliniată prin utilizarea oficială, de către autoritățile române, a termenului juridic pe care statul gazdă îl atribuie prin lege totalității persoanelor de o anumită origine etnică (aici de origine etnică română, din grupurile fărșerot și pindean ale aromânilor). Acest fapt reclamă necesitatea corectării mesajului public și oficial al misiunii diplomatice a României în Republica Albania.

Observăm de asemenea, că la compartimentul ”Pe agenda comunității aromâne”[ https://tirana.mae.ro/node/802 ] de pe pagina oficială de internet a misiunii diplomatice a României la Tirana, ultimul material (unul din două) datează din 30 ianuarie 2017, ceea ce înseamnă că Ambasada noastră în Albania nu a actualizat acest compartiment de aproximativ 7 ani, ceea ce transmite fie falsa idee că pe agenda minorității române din Republica Albania în ultimii 7 ani nu a mai figurat nimic, fie ideea că Ambasada României nu a mai fost preocupată în ultimii 7 ani de viața minorității noastre înrudite din Albania.

Vom preciza că recunoașterea minorităților naționale din Albania s-a făcut prin lege, nu prin ”web-site”. Niciun ”web-site” nu ține și nu poate ține loc de lege. De semenea, ”web-site”-urile, dar și autoritățile guvernamentale ale unui stat pe a cărui teritoriu există minorități naționale nu pot împiedica sau anula înrudirea obiectivă a unui sau mai multor state cu una sau mai multe minorități din cuprinsul altui stat. În asemenea situații, gradul de înrudire poate fi mai mare sau mai mic și vizează raporturile unei minorități cu statul/statele înrudite, nefiind obligatorie, din perspectiva Consiliului Europei, recunoașterea oficială ori aprobarea prin legi sau decizii administrative a înrudirii în sine sau a gradului de înrudire dintre o minoritate națională concretă și un alt stat concret.

Observăm în legătură cu acest subiect că, la 13 octombrie 2017, după o dezbatere de două zile în comisii și în plen, Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale. Într-adevăr, anterior datei de 13 octombrie 2017, aromânii erau recunoscuți de către Republica Albania doar ca grup lingvistic și cultural, nebeneficiind, în calitate de minoritate națională nerecunoscută legal, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit.

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost  inițiat de Guvernul Albaniei la 13 martie 2017. Acesta prevedea în alineatul 2) al articolului 3 recunoașterea, prin constatare, a 8 minorități naționale, printre care și aromânii, singura minoritate trecută cu denumire dublă (vlahă/aromână – în originalul albanez: vllahe/arumune).

Alineatul în cauză a fost redactat astfel în varianta de proiect: ”În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, vlahă /aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă” (cf. cu originalul albanez: Në kuptimin e këtij ligji, pakicat kombëtare në Republikën e Shqipërisë janë pakicat greke, maqedonase, vllahe/arumune, rome, egjiptiane, malazeze, boshnjake, serbe).

Urmare a dezbaterilor publice și consultării mai multor asociații ale aromânilor din Albania în cadrul Comisiei Juridice, Administrație Publică și Drepturi ale Omului din Parlamentul Albaniei, proiectul de Lege a fost amendat. Raportul acestei Comisii, aprobat la 10 octombrie 2017, a specificat, între altele:

”Reprezentanții asociațiilor aromâne au cerut înlocuirea denumirii ”vlahă/aromână” cu cea de ”aromână”, întrucât denumirea de ”vlahă” nu reprezintă un termen științific, ci este o referință localistă, iar în orice terminologie contemporană pentru această minoritate se folosește doar termenul  de ”aromână”.” În acest subiect, Comisia a propus următoarele: ”La articolul 3 se vor opera următoarele modificări: (…) 2. La punctul 2, sintagma ”vlahă/aromână” se înlocuiește cu cuvântul ”aromână”, iar după cuvântul ”sârbă” se adaugă cuvântul ”bulgară”.” 

Legea privind protecția minorităților naționale, adoptată de Parlamentul albanez cu 102 voturi pro, 10 contra și 1 abținere, a fost promulgată conform procedurii și publicată în Monitorul Oficial al Albaniei (Fletorja Zyrtare e Republikës së Shqipërisë).

Observăm de asemenea, că Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania, semnat la 11 mai 1994, se referă la persoanele aparținând minorităților înrudite statelor semnatare, prevăzând la articolul 15:

”Fiecare dintre părţile contractante va asigura protecţia şi realizarea drepturilor persoanelor de origine română din Albania şi ale persoanelor de origine albaneza din România, în conformitate cu documentele C.S.C.E. şi cu normele general-recunoscute ale dreptului internaţional. De asemenea, fiecare parte contractantă va încuraja menţinerea şi dezvoltarea culturii şi obiceiurilor care, în mod tradiţional, au apropiat cele două popoare de-a lungul istoriei”.

În aprilie 1995 Academia Română și Academia de Științe a Albaniei au semnat un Acord de colaborare, fără ca acesta să fie făcut public.

Reținem că ulterior, în anul 2018, Academia Română a emis un Comunicat oficial, prin care și-a reafirmat punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării. În acel Comunicat se spune:

”Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene.

Unitatea dialectelor românești a fost susținută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanți lingviști români (Ovid Densușianu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coșeriu) și străini (Wilhelm Meyer-Lübke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs). Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopédique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopädie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961.

Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân. Scopul acestor activități este declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni,  herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român. Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliului Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului”.

Calitatea României de stat înrudit al minorității aromâne din Albania este una obiectivă, bazată pe lege, asumată politic în mod oficial, confirmată de forul științific suprem al țării și națiunii, conformă cu normele europene în materie de minorități naționale și drepturi ale omului.

Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni prevede, la articolul 3, următoarele:

”(1) Prevederile prezentei legi se aplică pe baza încheierii de acorduri şi programe cu statele în care există persoane prevăzute la art. 1 lit. a) sau de protocoale ale comisiilor mixte bilaterale, respectiv pe bază de reciprocitate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ale Raportului privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit, adoptat la 19 octombrie 2001, şi cu recomandările Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a asigura protecţia identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a acestora.

(2) Guvernul României analizează periodic situaţia aplicării prevederilor cuprinse în acordurile şi programele în vigoare încheiate cu statele menţionate la alin. (1) şi a standardelor şi documentelor internaţionale şi europene în domeniul protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, la care statele respective sunt parte”.

Nu ne referim aici la situația minorității albaneze din România, întrucât este general cunoscut că aceasta beneficiază și se bucură efectiv de toate drepturile rezervate minorităților naționale, la standarte europene (recunoaștere prin lege, reprezentare parlamentară, finanțarea activităților de la bugetul de stat etc.).

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.Motivele pentru care Ambasada României la Tirana prezintă pe pagina sa oficială de internet informații învechite, în răspăr cu legislația albaneză prin care minoritatea aromână este recunoscută oficial, începând cu 13 octombrie 2017, drept minoritate națională.

2.Dacă există din partea Ambasadei României la Tirana și a Ministerului Afacerilor Externe disponibilitatea de a aduce prezentarea făcută minorității române din Albania pe pagina oficială de internet a misiunii diplomatice române în conformitate cu prevederile Legii privind protecția minorităților naționale din Albania, înlocuind termenul de ”comunitate” cu cel de ”minoritate națională”, precum și omițând informațiile cum că minoritatea națională aromână înrudită ar fi recunoscută (de către ”Web-site”-ul unei instituții?) doar ca minoritate etnolingvistică fără stat înrudit.

3.Dacă în dialogul politic bilateral româno-albanez de după 13 octombrie 2017 există vreun document oficial prin care Republica Albania ar contesta calitatea obiectivă și asumată legal și politic a României de stat înrudit cu minoritatea națională aromână din Albania. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să precizați care au fost reacțiile oficiale ale părții române și să ne prezentați acel document/acele documente în copie.

4.Dacă în relațiile statului român înrudit cu minoritatea națională aromână din Albania există, după 13 octombrie 2017, în care Republica Albania să fi împiedicat/blocat acordarea de către România a sprijinului pe plan cultural, educațional, lingvistic, spiritual-religios sau pe alt plan în beneficiul persoanelor sau entităților (fundații, asociații, publicații, biserici, mijloace de presă etc.) aparținând minorității naționale aromâne din Albania. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare vă rugăm să ne prezentați lista acestor cazuri concrete, cu specificarea, pentru fiecare caz în parte, a modului în care a reacționat partea română.

5.Dacă România are în vedere dezvoltarea/completarea cadrului juridic bilateral cu Republica Albania pentru ca cele două state să-și poată asista cultural, în spirit european, cu sau fără reciprocitate, minoritățile naționale înrudite de pe teritoriul celeilalte părți.

6.Ce acorduri şi programe au inițiat și încheiat România cu Republica Albania, în care există persoane aparținând minorității naționale aromâne înrudite, prevăzute la art. 1 lit. a) a Legii nr. 299/2007, pentr a asigura protecţia identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a cetățenilor albanezi care aparțin minorității naționale aromâne înrudite.

7.Dacă există sau nu o Comisie mixtă bilaterală româno-albaneză pentru discutarea stadiului îndeplinirii obligaţiilor asumate de ambele părţi prin documente internaţionale privind protecţia minorităţilor naţionale, analizarea principalelor probleme cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale înrudite din cele două ţări, precum şi identificarea şi propunerea de măsuri şi recomandări în vederea îmbunătăţirii situaţiei persoanelor aparţinând celor două minorităţi naţionale. În cazul în care o Comisie mixtă bilaterală există deja, vă rugăm să ne transmiteți documentele care fixează rezultatele activității acesteia.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR a luat act de protestele românilor în privința amplasării statuii Hidra a sculptorului contemporan Costin Ioniță în fața grupului statuar al Voievozilor Români, lucrare de artă de for public, din perioada interbelică, șapte dintre statui fiind incluse în lista monumentelor istorice. Întrebarea legitimă este cine […]
Demiterea șefului APIA, Ionuț Lupu, după doar două luni de mandat, pe motiv că ar fi blocat banii pentru fermieri nu este altceva decât o mascaradă făcută de ministrul PSD al agriculturii, Florin Barbu, nimeni altul decât marioneta lui Paul Stănescu, doar pentru a ascunde adevăratul […]
Alături de activistul Tiberiu Boșutar, dăm startul celui mai important proiect inițiat împotriva mafiei pădurilor. AUR înființează Departamentul „Legea Codrului de AUR”, prin care vrem să aducem investigații de proporții despre jaful făcut asupra resurselor țării de șmecheri protejați la nivel local chiar de cei care […]
Alianța pentru Unirea Românilor îi îndeamnă pe românii patrioți, indiferent de culoarea politică, să se alieze la alegerile locale împotriva reprezentanților PNL-PSD, care țin România în subdezvoltare de mai bine de 30 de ani. „Având în vedere graba guvernării de a face alegeri comasate, ne schimbăm […]
Adresată: Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de StatisticăDe către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țăriiCircumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţăriiObiectul întrebării: Datele recensămintelor generale ale populației României privind […]
Către: Domnul Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministrul RomânieiDe la:Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş Subiectul întrebării: Renovarea Palatului Victoria Stimate domnule Prim-ministru, Având în vedere anunțul recent al Premierului Marcel Ciolacu privind planurile de reabilitare a Palatului Victoria, finanțate cu fonduri europene, exprimăm preocupare specială asupra […]