Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Completarea și dezvoltarea cadrului bilateral româno-bulgar în materie de drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite.

Adresată: Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 12/07/2023

Obiectul întrebării: Completarea și dezvoltarea cadrului bilateral româno-bulgar în materie de drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite.

Stimată doamnă ministru,

Tratatul de prietenie, colaborare și bună vecinătate între România și Bulgaria, din 27 ianuarie 1992 (Monitorul Oficial al României nr. 174 din 23 iulie 1992) nu cuprinde nicio prevedere expresă despre minoritățile înrudite română din Bulgaria și, respectiv, bulgară din România.

Acest Tratat este într-un vizibil contrast cu documentele bilaterale de bază încheiate cu alte state vecine în care există minorități românești. A se vedea în acest sens Tratatul cu privire la buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, din 2 februarie 1997 (Monitorul Oficial al României nr. 157 din 16 iulie 1997), care, în articolul său 13, prevede următoarele:

”1. În scopul protectiei identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorității române din Ucraina şi a minorității ucrainene din România, părţile contractante vor aplica normele şi standardele internaționale prin care sunt determinate drepturile persoanelor aparţinând minorităților naţionale şi anume acele norme şi standarde care sunt cuprinse în Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, precum şi în: Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din 29 iunie 1990, Declarația Adunării Generale a O.N.U. asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităților naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (Rezoluția nr. 47/135), din 18 decembrie 1992, şi Recomandarea nr. 1201 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la un protocol adițional la Convenţia europeană a drepturilor omului, referitor la drepturile minorităților naţionale, cu înţelegerea că această recomandare nu se referă la drepturi colective şi nu obliga părţile contractante sa acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritoriala bazata pe criterii etnice.

2. Minoritatea română din Ucraina cuprinde cetățenii ucraineni, indiferent de regiunile în care trăiesc şi care, potrivit opțiunii lor libere, aparțin acestei minorități în virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor. Minoritatea ucraineană din România cuprinde cetățenii români, indiferent de regiunile în care trăiesc şi care, potrivit opțiunii lor libere, aparțin acestei minorități în virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor.

3. Părţile contractante se angajează să adopte, dacă va fi necesar, măsuri adecvate în vederea promovării, în toate domeniile vieții economice, sociale, politice şi culturale, a egalității depline şi reale între persoanele aparţinând minorităților naţionale şi cele aparţinând majorităţii populatiei. În aceasta privința, ele vor tine seama în mod corespunzător de condiţiile concrete în care se află persoanele aparţinând minorităților naţionale.

4. Părţile contractante reafirmă că persoanele la care se referă acest articol au, îndeosebi, dreptul, exercitat în mod individual sau împreună cu alți membri ai grupului lor, la libera exprimare, la menţinerea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale, de limbă şi religioase, dreptul de a-şi menţine şi dezvolta propria lor cultură, la adăpost de orice încercare de asimilare împotriva voinței lor. Ele au dreptul să-şi exercite pe deplin şi efectiv drepturile omului şi libertățile fundamentale, fără nici o discriminare şi în condiţii de deplină egalitate în faţa legii. Persoanele aparţinând acestor minorități au dreptul de a participa, în mod efectiv, la treburile publice, inclusiv prin reprezentanți aleşi potrivit legii, precum şi la viața culturală, socială şi economică.

5. Părţile contractante vor crea, pentru persoanele aparţinând minorității române din Ucraina şi pentru cele aparţinând minorității ucrainene din România, aceleași condiţii pentru studierea limbii lor materne. Părţile contractante reafirmă că persoanele sus-menţionate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de școli şi instituții de stat pentru învățământ şi specializare, situate ţinând seama de răspândirea geografică a minorităților respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor maternă în raporturile cu autorităţile publice, în conformitate cu legislatia naţională şi cu angajamentele internaționale ale părţilor contractante.

6. Părţile contractante recunosc că, în exercitarea dreptului la asociere, persoanele aparţinând acestor minorități naționale pot înființa şi menține, în conformitate cu legislația interna, propriile organizații, asociații, precum şi instituții sau asezăminte de învățământ, culturale şi religioase.

7. Părţile contractante vor respecta dreptul persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale de a avea acces, în limba maternă, la informatie şi la mijloace de comunicare în masa, precum şi de a schimba liber şi de a difuza informaţii. Ele nu vor crea obstacole, în ceea ce privește înfiinţarea şi utilizarea de către aceste persoane, în cadrul legislaţiei interne a fiecarei părţi contractante, a propriilor mijloace de informare în masa. Persoanele la care se referă acest articol au dreptul de a menţine contacte între ele şi peste frontiere cu cetăţeni ai altor state şi de a participa la activităţile organizaţiilor neguvernamentale, atât la nivel naţional, cât şi international.

8. Părţile contractante se vor abține să ia măsuri care, modificând proporțiile populației din zone locuite de persoane aparţinând minorităților naţionale, urmăresc limitarea drepturilor şi libertăților acestor persoane, care decurg din standardele şi normele internaționale menționate în paragraful 1 al prezentului articol.

9. Orice persoană aparținând unei minorități naționale, care considera ca drepturile protejate prin acest articol i-au fost încălcate, are dreptul sa adreseze o petiție autorităților de stat competente, folosind procedurile legale disponibile.

10. Părțile contractante recunosc obligația persoanelor la care se referă acest articol de a fi loiale statului al cărui cetățeni sunt, de a respecta legislația naţională, precum şi de a respecta drepturile celorlalte persoane, îndeosebi ale acelora care aparțin populației majoritare sau altor minorități naționale.

11. Nici una dintre prevederile acestui articol nu va fi interpretata ca limitând sau negând drepturile omului, care sunt recunoscute în conformitate cu legile părţilor contractante sau cu acordurile încheiate între ele.

12. Nici una dintre prevederile acestui articol nu poate fi interpretata ca implicând vreun drept de a întreprinde vreo activitate sau de a comite vreo acțiune contrară scopurilor şi principiilor Cartei O.N.U., altor obligații decurgând din dreptul internațional sau prevederilor Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, inclusiv principiului integrității teritoriale a statelor.

13. Părțile contractante, în scopul de a coopera în urmărirea îndeplinirii angajamentelor prevăzute în acest articol, vor crea o comisie mixtă interguvernamentală, care va ține cel puțin o sesiune anuală”.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră necesară și oportună inițierea de consultări și negocieri cu partea bulgară în vederea: a) completării cadrului bilateral existent cu prevederi despre minoritatea română din Bulgaria, respectiv cea bulgară din România; b) elaborarea și semnarea unor noi documente bilaterale având ca obiect protecția identității  etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorității române din Bulgaria şi a minorității ucrainene din România.

2. În cazul unui răspuns afirmativ la punctul precedent, vă rugăm să indicați un orizont realist de timp necesar pentru atingerea obiectivului de completare și dezvoltare a cadrului bilateral româno-bulgar în materie de drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite.