Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României/M.A.E. – Poziția și acțiunile părții române în legătură cu neglijarea de către Guvernul Republicii Moldova a cererilor Episcopiei de Bălți, fostă a Hotinului (Mitropolia Basarabiei, Patriarhia Română)

Adresată:  Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al Guvernului României

                   Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 11/07/2023

Obiectul întrebării: Poziția și acțiunile părții române în legătură cu neglijarea de către Guvernul Republicii Moldova a cererilor Episcopiei de Bălți, fostă a Hotinului (Mitropolia Basarabiei, Patriarhia Română) privind restituirea unor proprietăți bisericești spoliate de statul sovietic ocupant.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

Episcopia de Bălți, fostă a Hotinului, din cadrul Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) ne-a făcut cunoscut că Guvernul Republicii Moldova condus de doamna Natalia Gavrilița, asemeni Guvernelor anterioare de la Chișinău, a neglijat complet cererea pe care i-a adresat-o privind restituirea unor proprietăți spoliate de statul sovietic ocupant.

Astfel, astăzi, 11 iulie 2023, Episcopia de Bălți s-a văzut nevoită să adresese o nouă cerere Guvernului Republicii Moldova, condus de domnul Dorin Recean, credincios al structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse – Patriarhia Moscovei.

Scrisoarea a fost trimisă, cu titlu de informare, și doamnei Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, domnului Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnului Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, și domnului Jānis Mažeiks, Ambasador, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

O copie a acestei scrisori ne-a fost pusă la dispoziție, cu amabilitate, spre informare, și nouă, în calitate de parlamentar român ales în circumsripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate și de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților.

Vă prezint mai jos cuprinsul acestei scrisori semnate de Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, membru al Sinodului Mitropoliei Basarabiei și membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române:

Referință: Reiterarea cererii de retrocedare/restituire către Episcopia de Bălți – fostă a Hotinului (Mitropolia Basarabiei, Patriarhia Română) a Catedralei Episcopale din Bălți și a clădirii Reședinței episcopale din Bălți

Stimate domnule Prim-ministru Dorin RECEAN,

Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), parte integrantă a Mitropoliei Basarabiei și, respectiv, a Patriarhiei Române, i-a adresat respectuos Guvernului Natalia Gavrilița, la 02 august 2022, prin scrisoarea nr. 74, cererea oficială de retrocedare/restituire a două imobile construite de Episcopia noastră înainte de 1940 și confiscate abuziv de regimul sovietic de ocupație, pe care Republica Moldova îl succede local și în parte.

Cele două bunuri imobiliare sunt:

  1. Catedrala episcopală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, situată în actuala stradă a Independenței, nr. 55, din municipiul Bălți;

2. Reședința Episcopiei Hotinului, actuală de Bălți, situată în strada Visarion Puiu, nr. 1, din municipiul Bălţi.

Așa cum se cunoaște, Catedrala noastră episcopală ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți a fost construită între anii 1924-1934 prin efortul deosebit al episcopului Visarion Puiu după un proiect al arhitectului Adrian Gabrielescu din București. Terenul pe care a fost construită această Catedrală a Episcopiei noastre, având o suprafață de 7591 metri pătrați și fiind amplasat la intersecția străzilor Regele Ferdinand și general Berthelot (astăzi străzile Independenței și 31 August 1989), a fost transmis cu titlu gratuit, pe veci, Episcopiei Hotinului (actuală de Bălți) prin Înaltul Decret regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924.

Reședința noastră Episcopală din Bălți a fost construită în aceeași perioadă (1924-1934) cu cheltuiala Episcopiei, a clerului eparhial și a Ministerului Cultelor al României. În 1940 și ulterior, în 1944, odată cu instalarea regimului sovietic de ocupație, reședința noastră episcopală a fost confiscată abuziv, asupra RSS Moldovenești fiind extinsă legislația sovietică în domeniul cultelor, Episcopia noastră, ca parte constitutivă a Mitropoliei Basarabiei și a Bisericii Ortodoxe Române neputând să-și desfășoare activitatea. Fiind confiscată abuziv de către regimul sovietic, Reședința noastră episcopală a servit mai multe decenii drept sediu administrativ al Institutului de cercetări științifice a culturilor de câmp ”Selecția” din subordinea Ministerului Agriculturii al RSS Moldovenești.

La 3 ianuarie 1992 Guvernul Republicii Moldova a emis o Dispoziție prin care anunța retrocedarea către ”Episcopia de Bălți”[1] a Reședinței noastre episcopale, cu terenul aferent și întreaga infrastructură.

Textul acestei Dispoziții de Guvern este următorul:

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Dispoziţie

din 3 ianuarie 1992, nr. 2-d

or. Chişinău

1. Se remite Episcopiei Bălţi fosta reşedinţă a Episcopilor de Bălţi şi Hotin (situată în oraşul Bălţi, strada Verde, nr. 1) cu întreaga ei infrastructură.

2. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova să tranşeze cu Primăria or. Bălţi şi să stabilească un nou sediu al Asociaţiei Ştiinţifice şi de Producţie „Selecţia”, care urmează să evacueze din reşedinţa Episcopiei Bălţi până la 31 ianuarie 1992 toate bunurile sale mobile.

Prim-ministru                               /ss/                                    Valeriu Muravschi”.

Efectiv, Reședința noastră episcopală a fost transmisă structurii locale a Patriarhiei Moscovei și este utilizată în prezent de către una dintre părțile ei componente, situație tolerată și încurajată de autoritățile Republicii Moldova. Este un fapt de notorietate națională și internațională că Guvernul Republicii Moldova s-a aflat ani la rând în complicitate fățișă cu structura locală a Patriarhiei Ruse de la Moscova și a supus unei adevărate discriminări și persecuții Mitropolia Basarabiei și părțile ei componente, ale căror drepturi, inclusiv patrimoniale, au fost încălcate premeditat și flagrant, după cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau diverse instituții internaționale pentru drepturile omului sau guverne democratice din lume.

Este de precizat că, în vara și toamna anului 1992, Reședința noastră episcopală din Bălți a făcut obiectul unor asalturi armate succesive operate de cadre ale Armatei Naționale a Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu 20 de persoane înarmate aduse de la Râbnița (Transnistria) și conduse de Igor Haidukevici și Aleksandr Tomazenko, cu binecuvântarea conducătorului structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova și cu susținerea tacită a fostului Minister al Securității Naționale a Republicii Moldova. Ultimele două asalturi armate asupra Reședinței noastre episcopale din Bălți s-au produs în zilele de 10 și 14 septembrie 1992, fapt ce a determinat reactivarea Mitropoliei Basarabiei și a Episcopiei de Hotinului (cu titulatura de Bălți) la 14 septembrie 1992. De asemenea dorim să precizăm că detașamentul de atacanți transnistreni a fost adus la Bălți de către fostul paroh de Râbnița, arhimandritul Marchel Mihăiescu, care în timpul războiului de pe Nistru s-a plasat de partea regimului separatist, dovadă fiind și telegramele acestuia adresate respectuos și recunoscător căpeteniei separatiste Igor Smirnov și publicate în ziarul ”Râbnițki metalurg”. Aceste evenimente de tristă amintire au fost consemnate de presa timpului[2]. În mod evident, autoritățile Republicii Moldova nu au dispus o anchetă privind evenimentele din august-septembrie 1992 produse la Reședința noastră episcopală din Bălți. Fostul paroh de Râbnița, Marchel Mihăiescu, este astăzi beneficiarul real și abuziv al Reședinței noastre episcopale din Bălți.

Chiar dacă Episcopia de Bălți, fostă a Hotinului, a fost reactivată canonic la 14 sepembrie 1992, ea a fost admisă în legalitate doar peste 12 ani, când Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova a emis ordinul nr. 205, eliberând Certificatul de înregistrare nr. 2017 din 17 decembrie 2004. Înregistrarea juridică a Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului) s-a făcut doar ca urmare a înregistării Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), după adoptarea Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 decembrie 2001 în speța ”Mitropolia Basarabiei și alții contra Republicii Moldova”.

În legătură cu această situație, găsim potrivit ca Guvernul Republicii Moldova fie să revină cu precizări clarificatoare asupra Dispoziției de guvern din 3 ianuarie 1992, din care să reiasă clar că este vorba despre Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), parte componentă a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), fie să anuleze respectiva Dispoziție de guvern și să emită o nouă Dispoziție sau Hotărâre de Guvern prin care să restituie/retrocedeze Reședința noastră episcopală către Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), fie să identifice și să aplice o altă soluție politico-juridică favorabilă Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului), care a construit această Reședință pentru sine, nu pentru statul sovietic ocupant și uzurpator, nici pentru Republica Moldova ca succesor local și în parte al fostei Uniuni Sovietice, nici pentru structurile locale ale Patriarhiei Moscovei.

Prin alte soluții politico-juridice înțelegem inclusiv ca Guvernul Republicii Moldova, înzestrat constituțional cu drept de inițiativă legislativă și de colegiferare, să inițieze modificarea sau completarea legislației în vigoare în materie civilă sau în cea a cultelor religioase care să asigure în practică restituirea/retrocedarea proprietăților bisericești spoliate de statul sovietic ocupant.

Dorim să amintim că potrivit Statutului său de organizare și funcționare, înregistrat în ordinea stabilită de legislație, ”Episcopia de Bălți este succesoarea spirituală, canonică și istorică a Episcopiei Hotinului care a funcționat până în anul 1944 inclusiv”.

Este un fapt general cunoscut că problematica retrocedării/restituirii bunurilor bisericești ale Mitropoliei Basarabiei și părților ei componente a fost adusă public în atenția autorităților Republicii Moldova de către oficialii de la București atât cu ocazia ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 11 februarie 2022[3], cât și cu ocazia ședinței comune a Parlamentelor României și Republicii Moldova din 18 iunie 2022[4]. Cunoaștem și faptul că autoritățile de la București au menținut în ultimii ani pe agenda bilaterală cu autoritățile de la Chișinău chestiunea restituirii/retrocedării bunurilor Mitropoliei Basarabiei.

De asemenea, cunoaștem faptul că subiectul restituirii/retrocedării de către stat a proprietăților Mitropoliei Basarabiei a făcut la un moment dat interesul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, întrucât acest subiect vizează drepturile omului și contează enorm în ecuația geospirituală a regiunii noastre.

Vă facem cunoscut că, spre profunda noastră mâhnire, Guvernul Natalia Gavrilița a lăsat fără examinare și fără niciun răspuns cererea oficială a Episcopiei de Bălți din 02 august 2022. Această omisiune a Guvernului Natalia Gavrilița poate fi interpretată și ca o formă de complicitate cu interesele centrului de putere religioasă de la Moscova și ale structurii sale din Republica Moldova.

În speranța că Guvernul Republicii Moldova condus de dumneavoastră va examina pe fond această cerere, dându-i curs cu bunăvoință, în spirit european, vă asigurăm de respectul cuvenit”.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Un punct de vedere al Guvernului României, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe, în chestiunea de interes special privind recuperarea de la stat, de către episcopiile componente ale Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), în speță de către Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), a proprietăților acestora confiscate de statul sovietic ocupant.

2. Dacă Guvernul României și, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, consideră necesar să intensifice dialogul bilateral cu Guvernul Dorin Recean și celelalte autorități de la Chișinău în vederea identificării, aprobării și implementării unor soluții juste și cuprinzătoare privind restituirea către Episcopia de Bălți (Mitropolia Basarabiei, Patriarhia Română) a patrimoniului ei imobiliar confiscat abuziv de regimul sovietic comunist de ocupație din actuala Republică Moldova, succesorul local și în parte al fostei URSS.

3. Dacă România, ca stat membru al Uniunii Europene, va uza de toate pârghiile legale la dispoziție pentru a aduce pe agenda bilaterală Bruxelles-Chișinău chestiunea de interes special a restituirii proprietăților bisericești din actuala Republică Moldova confiscate abuziv de statul sovietic ocupant și niciodată restituire ultimilor proprietari bisericești de drept.


[1] În sensul legilor Republicii Moldova, ”Episcopia de Bălți” nu dispunea de personalitate juridică, nefiind înregistrată în ordinea stabilită, cu toate că nu fusese desființată niciodată de către Patriarhia Română.

[2] A se vedea publicațiile ”Sfatul Țării”, organ de presă al Parlamentului Republicii Moldova, și ”Țara”.

[3] Prim-ministrul Ionel Nicolae CIUCĂ: „Contăm pe sprijinul dumneavoastră, al Guvernului Republicii Moldova, pentru aspecte punctuale de interes pentru noi, în privinţa cărora am dori să vedem progres. Aş numi, spre exemplu, solicitarea noastră, adresată şi în perioadele guvernărilor anterioare, în vederea identificării unor soluţii pentru unele probleme cu care se confruntă Mitropolia Basarabiei. Cred că este oportună o analiză a situaţiei Mitropoliei Basarabiei şi deschiderea unui dialog real între autorităţile Republicii Moldova şi Mitropolia Basarabiei, care – sunt convins – vor reverbera pozitiv la nivelul societăţilor noastre”.

[4] Senatorul Claudiu TÂRZIU: „Și unii și alții, la București și Chișinău, avem așteptări mari și nutrim multe speranțe legate de viitorul nostru comun (…) Dorim să-i fie restituite Mitropoliei Basarabiei proprietățile confiscate abuziv de către regimul sovietic ateu.”

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Ziua a treia de la Conservative Political Action Conference – CPAC a fost marcată de discursul susținut de Donald Trump, fostul și cel mai probabil viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. Cu acest prilej, președintele AUR George Simion a subliniat că suveranismul trebuie să fie […]
Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]