Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României – Învățământul de stat în limba română din Ucraina și discrepanța dintre declarațiile și faptele autorităților ucrainene privind promovarea așa-zisei ”limbi moldovenești”.

Adresată: Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Data: 17/11/2023
Obiectul întrebării: Învățământul de stat în limba română din Ucraina și discrepanța dintre declarațiile și faptele autorităților ucrainene privind promovarea așa-zisei ”limbi moldovenești”.


Stimate domnule prim-ministru,


Cu ocazia primei ședințe comune a Guvernului României și a Cabinetului de miniștri al Ucrainei ținute la Kiev, în ziua de 18 octombrie 2023, sub copreședinția dumneavoastră și a premierului ucrainean Denis Șmâgal, ați lansat o Declarație comună, prin care cele două guverne, între altele, au confirmat ”disponibilitatea pentru o cooperare eficientă în asigurarea drepturilor persoanelor care fac parte din
minoritatea română în Ucraina și a persoanelor care fac parte din minoritatea ucraineană în România, în conformitate cu angajamentele și standardele internaționale relevante, inclusiv în domeniul educației”.
De asemenea, cele două guverne ”au fost de acord cu importanța dezvoltării unei baze legale bilaterale pe această temă, bazată pe principiul protejării echivalente a drepturilor persoanelor care fac parte din minoritatea română în Ucraina și a persoanelor care fac parte din minoritatea ucraineană în România” și ”au luat în considerare că limba de stat a Republicii Moldova este limba română; bazându-se
pe discuțiile productive dintre președinții Ucrainei și României (București, 10 octombrie 2023), partea română salută decizia Guvernului Ucrainei de a soluționa urgent problema artificială a diferențierii dintre limba română și “limba moldovenească” prin implementarea măsurilor practice corespunzătoare, ținând
cont de toate aspectele legale relevante”.
De asemenea, în seara zilei de 16 noiembrie 2023, Ministerul Educației și Științei din Ucraina a difuzat un Comunicat oficial privind utilizarea în Ucraina a termenului ”limba română” în locul termenului ”limba moldovenească”1 , în care se spune:
”Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind utilizarea în Ucraina a noțiunii de “limba română” în locul celei de “limba moldovenească” în Ucraina.
În prezent, se lucrează la alinierea legislației ucrainene în vigoare cu această decizie, ceea ce include multe acte normative interne. De asemenea, subliniem că toate actele ulterioare ale Guvernului vor fi adoptate ținând cont de aceste acorduri.
Toți funcționarii publici care vor încălca decizia Guvernului vor fi trași la răspundere disciplinară.
Faptele menționate în mass-media despre manualele tipărite se referă la exemplarele aprobate pentru tipar în luna mai anul curent. Majoritatea acestor manuale au fost tipărite în vară, înainte de adoptarea deciziei de a nu utiliza conceptul de “limba moldovenească”. Astăzi, Ministerul Educației și Științei din
Ucraina a oprit orice tipărire suplimentară a acestor manuale. De asemenea, se va dezvolta un mecanism de înlocuire a exemplarelor tipărite anterior cu manuale în limba română”.
Potrivit informațiilor din teritoriu de care dispunem, în pofida Declarații oficiale din 18 octombrie 2023, făcute de prim-miniștrii român și ucrainean, autoritățile ucrainene din regiunea Odesa continuă să promoveze oficial așa-zisa ”limbă moldovenească”.
Totodată, observăm că numărul de școli cu predare în limba română este în scădere continuă. Astfel, potrivit informațiilor Ministerului educației, tineretului și sportului din Ucraina, în anul de învățământ 2011/2012 funcționau 82 de școli cu predarea în limba română, cu un total de 18 866 de elevi, plus 578 de elevi care studiau limba română ca obiect și 289 de elevi care studiau limba română facultativ
în școli cu altă limbă de predare, și alte 6 școli cu predarea în așa-zisa limbă ”moldovenească”, cu un total de 3877 de elevi, plus 2038 de elevi care studiau limba ca obiect și 275 de elevi care o studiau facultativ. Ministerul preciza că românii constituiau la scară națională 151 000 de persoane, iar ”moldovenii” – 258
600 de persoane. Potrivit datelor oficiale, în anul de învățământ 2014/2015 numărul de școli cu limba de predare română s-a redus la 78 (în scădere cu 4), iar cele cu limba de predare zisă ”moldovenească” s-a redus la 5 (în scădere cu 1). În anul de învățământ 2015/2016 numărul școlilor românești s-a reus în continuare, ajungând la 75 (în scădere cu 3), iar numărul celor ”moldovenești” la 3 (în scădere cu 2).
Școlile cu predare în limba zisă ”moldovenească” sunt cele din localitățile românești din sudul Basarabiei. În nicio localitate românească din partea de nord-est a regiunii Odesa nu mai funcționează nicio școală cu predeare în limba română, acolo unde acestea au funcționat în perioada sovietică, în special înaintea
celui de al Doilea Război Mondial (1924-1950). În cele 21 de sate majoritar românești din cele 9 raioane ale regiunii sud-basarabene Ismail, desființată în 1954 și anexată regiunii Odesa, au fost rusificate școlile românești din localitățile Eschipolos (raionul Tatarbunar, anii 1950), Cioara-Murza (raionul Tarutin, anii
1950), Furmanca (raionul Chilia, 1995), Chitai (raionul Chilia, 2006), orașul Chilia (anii 1960), precum și în toate orașele centre raionale. Cazul orașului Reni, în care populația românească reprezintă o jumătate din locuitori, nu mai există nicio școală cu predare în limba română, toate fiind trecute la limba rusă de predare. În satele Anadol și Satul Nou din raionul Reni mai există 2 și, respectiv, 1 clasă cu predare în
limba română. Ultimele 3 localități românești în care mai există școli cu limba română de instruire sunt satele Babele, Hagicurda și Cartal, dar și în acestea au apărut clase paralele cu predarea în limba ucraineană, populația școlară intrând iremediabil pe făgașul aculturației și deznaționalizării. Pentru a înțelege amploarea fenomentului deznaționalizării, vom aminti că în momentul proclamării
independenței de stat a Ucrainei (1991) în regiune funcționau 19 școli cu predarea în limba română, iar în perioada anterioară au funcționat 25 de asemenea școli.
Pentru regiunea de sud a Basarabiei, reducerea numărului de școli de la 25 la 3 înseamnă o scădere de peste 8 ori, ceea ce ne înfățișează dimensiunea reală a proceselor de deznaționalizare în zonă.
Recursul la istorie este necesar. Dacă în localitățile cu populație românească nu ar fi fost închisă niciuna dintre școlile cu predare în limba română, astăzi ar fi trebuit să avem în Ucraina un număr de 282 de școli românești. În Ucraina există însă în prezent doar 77 de şcoli cu predare în limba română, numărul
acestora scăzând semnificativ faţă de situaţia din perioada sovietică postbelică.
Acum un deceniu numărul școlilor românești din Ucraina era de 1053. În timpul ocupației URSS, de după 1944 și până în 1991, în Ucraina au funcţionat 114 şcoli cu predare în limba română, în nordul Maramureșului, nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul Basarabiei și sudul Basarabiei. Totodată, din cele 168 de şcoli cu predare în limba română organizate de soviete între 1924 și 1940 în
spaţiul dintre Nistru şi Don (Ucraina dinaintea anexiunilor teritoriale sovietice din 1940 și 1945, în special în fosta RASSM, dar și în localități din alte regiuni ale Ucrainei), în prezent nu mai funcţionează nici măcar una, toate fiind închise și înlocuite cu școli cu predarea în limba ucraineană. Numărul de localități din actuala Ucraină în care au funcționat vreodată școli cu predare în limba română este de
282, cu toate că istoric prezența numeroasă și chiar majoritară a elementului românesc s-a atestat într-un număr cu mult mai mare de localități. În total, în ultimii 93 de ani (1924-2017), în Ucraina au fost lichidate 205 școli cu limba română de predare. Ceea ce reprezintă un ritm mediu de 2,2 școli închise pe an. Cu un
asemenea ritm, tot mai accelerat în ultimele două decenii, dacă nu se vor lua măsuri adecvate de stopare, riscăm ca în Ucraina să fie lichidate complet școlile cu predare în limba română în următorii 34 de ani. În aceste condiții ne putem aștepta ca în anul 2049 să fie închisă ultima școală românească din Ucraina. Astfel, scăderea numărului de școli cu limba română de predare de la 282 la 77 reprezintă o reducere a numărului acestor instituții cu 72,7%. Comentariile sunt de prisos, cifrele fiind grăitoare de la sine.
Pentru cazul instituțiilor preșcolare de limbă română nu există date oficiale actualizate. Ultimele date de care dispunem sunt cele din anul 2006. Astfel, în Ucraina funcționau doar 61 de grădinițe.

Raportând numărul de grădinițe la numărul de școli existente în 2006, constatăm că în 44 de localități cu populație românească în care funcționau școli de limbă română nu existau grădinițe cu
limba română de instruire. Întrucât numărul de școli s-a redus substantial în ultimele decenii, presupunem, în lipsa datelor oficiale, că și numărul de grădinițe a cunoscut aceeași tendință descrescătoare.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. În ce mod este monitorizată de către partea română modul de implementare practică, în diverse regiuni ale Ucrainei, în special în regiunea Odesa, a Declarației oficiale din 18 octombrie 2023, făcute de prim-miniștrii român și ucrainean.
  2. Dacă Guvernul României este disponibil să îndrepte o parte a ajutorului financiar acordat Ucrainei către tipărirea de manuale și alte materiale didactice în limba română pentru școlile din Ucraina cu predare în limba română sau în care limba română, ca limbă maternă a elevilor, este studiată în școlile de stat.
  3. O informație cu privire la sistemul de instituții preșcolare, școlare, speciale și universitare de stat din Ucraina din localitățile cu populație preponderent românească sau în care românii constituie un procent semnificativ.
  4. O informație statistică privind populația școlară din sânul comunității române din Ucraina în funcție de limba de instruire în școlile de stat.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, europarlamentarul Claudiu Târziu, solicită președintelui Klaus Iohannis să se prezinte cât mai repede în fața Parlamentului pentru a explica condițiile pe care le-a acceptat, ca urmare a donării sistemului Patriot către Ucraina. „Președintele Iohannis trebuie să […]
„A fost nevoie să moară oameni pentru a conștientiza și Ciolacu și Ciucă și Iohannis faptul că avem o reală problemă cu urșii în România. Abia acum și-au dat seama cât de scăpată de sub control este populația de urși, după ce o tânără și-a pierdut […]
Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu, cadru didactic universitar, oferă stagii de practică și vizite la Parlamentul European elevilor care au obținut media 10 la Bacalaureat. Absolvenții de liceu care își doresc să acceseze aceste stagii/vizite la Parlamentul European pot trimite e-mail la următoarea adresă: [email protected] „Partidul AUR […]
„Problema urșilor care au devenit tot mai numeroși și, inevitabil, a contactului lor cu oamenii a evoluat în timp. Situația la care s-a ajuns astăzi e una critică, în care urșii atacă oameni. Alianța pentru Unirea Românilor acuză partidele Sistemului, care s-au perindat la guvernare în […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, europarlamentarul Claudiu Târziu, avertizează despre implementarea unui nou instrument abuziv, care are ca scop controlul populației, fiind astfel aduse grave prejudicii vieții private a românilor. „Guvernul Ciolacu a abrogat viața privată în România. Printr-un nou abuz […]
„De mai bine de o lună, România este una dintre cele mai scumpe piețe spot de energie din Europa. Țara noastră înregistrează prețuri la energia electrică peste media țărilor europene, cu toate că producem mai multă energie decât multe alte state din Uniunea Europeană. România este […]