Boris Volosatîi – declarație politică – Școala românească în dificultate.

Doamnelor și domnilor deputați, dragi români,
La 23 septembrie am marcat Ziua internațională a limbajului semnelor.
Limbajul mimico-gestual românesc, cunoscut și ca limbajul semnelor, reprezintă o varietate specifică a limbii române care utilizează semne naturale combinate cu gestică, mimică, ținută a corpului etc. și este luat sub protecția statului.
Acest limbaj face parte din ceea ce este numit convențional, potrivit clasificărilor internaționale, ”familia franceză a limbajului semnelor”. Aceeași ”familie a limbajului sunetelor” cuprinde utilizatori ai limbajului mimico-gestual din Austria, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Croația, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Mexic, Muntenegru, Slovenia, Spania, Quebec etc.
Alte ”familii ale limbajului semnelor” mimico-gestuale sunt cele arabă, britanică, daneză, germană, japoneză, suedeză.Totodată, sisteme izolate de limbaje ale semenelor mimico-gestuale sunt cele american, armean, ceh (utilizat în Cehia și Ungaria), chinez, indo-pakistanez, slovac, sud-african și cel vietnamez.
Potrivit unor date neoficiale, furnzate de Asociația Surzilor din Republica Moldova, în spațiul pruto-nistrean există peste 4300 de persoane surde și hipoacuzice (cca 1500 în municipiul Chișinău), dintre care circa 800 de copii.
Persoanele surde și hipoacuzice din Republica Moldova utilizează un alt limbaj mimico-gestual, încadrat, potrivit clasificărilor internaționale, în ”familia rusă a limbajului semnelor”, care cuprinde și utilizatori din Bielorusia, Federația Rusă și Ucraina.
În această situație, observăm că românii surzi și hipoacuzici, precum și românii fără handicap de auz care cunosc limbajul mimico-gestual (în special membri ai familiilor naturale ale surzilor și hipoacuzicilor) din cele două state românești utilizează limbaje mimico-gestuale din familii diferite: franceză și rusă. Acest fapt constituie un impediement serios în calea cooperării și strângerii relațiilor dintre românii surzi și hipoacuzici din Basarabia (și Ucraina) cu cei din România și viceversa.
Orice limbaj mimico-gestual se învață de obicei în copilărie, în cadrul familiei naturale sau în cadrul instituțiilor speciale de învățământ.
În Republica Moldova existau două gimnazii (în municipiul Cahul și în satul Hârbovăț, raionul Călărași), un liceu (în municipiul Chișinău), amenințat cu lichidarea, și o Școală de Meserii pentru Surzi și Hipoacuzici (în municipiul Chișinău). De asemenea, în municipiul Chișinău funcționează Parohia Ortodoxă Română ”Biserica Inimii Tăcute” sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română). Din câte cunoaștem, la gimanziul pentru surzi și hipoacuzici din municipiul Cahul și în cadrul Parohiei Ortodoxe Române ”Biserica Inimii Tăcute” s-au făcut anumite încercări de introducere a comunicării mimico-gestuale în baza sistemului utilizat în România. Aceste încercări reprezintă inițiative individuale și nu se înscriu într-o abordare metodică a autorităților de la Chișinău care au lăsat situația în voia soartei, într-un trend de inerție de după perioada ocupației sovietice.
Considerăm că unificarea limbajului mimico-gestual utilizat de românii din Republica Moldova cu cel din România ar trebui să constituie una dintre prioritățile autorităților de la București și ale societății românești.
În acest sens, facem apel către Ministerul Educației să acorde :
1) burse identitare elevilor și studenților surzi sau hipoacuzici din Republica Moldova în instituții speciale de învățământ școlar, liceal, profesional și de orice alt tip, grad sau nivel în care sunt instruiți elevii și studenții surzi și hipoacuzici din România.
2) burse studenților din Republica Moldova pentru formarea în România în profesile de Interpret în limbaj mimico-gestual și Interpret limbaj specific persoanei cu surdocecitate.
3) indemnizații speciale pentru personalul didactic, special sau auxiliar românesc (educatori, învățători, profesori, interpreți, medici, îngrijitori, preoți etc.) din Republica Moldova, în vederea efectuării de către aceștia a unor stagii de pregătire profesională în România, la standarde europene, și a însușirii limbajului românesc al semnelor.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]
Ca şi în anii precedenţi, ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor de anul acesta lansează 16 zile de activism care se vor încheia pe 10 decembrie 2021 – ziua care comemorează Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. De la izbucnirea infecţiei cu coronavirus COVID-19, numărul cazurilor […]
Către: Prim-ministrul Guvernului României,   Domnul Florin Vasile CÎȚU De la:  Gl.mr. prof.univ.dr. Nicolae N. ROMAN             Deputat AUR, circumscripția electorală nr.10 Buzău Obiectul întrebării:  Posibilitatea fabricării de medicamente antivirale   Domnule prim-ministru,           Există informații că fabrica de medicamente “Terapia” din Cluj-Napoca poate începe […]