Boris Volosatîi – declarație politică – “16 mai 1812 – ziua anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă”

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică: “16 mai 1812 – ziua anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă”.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi români,

Duminică, 16 mai, s-au împlinit 209 ani de la semnarea de către ruşi şi turci, în Hanul armeanului Manuc Bey din Bucureşti, agent al Rusiei, a acelei nenorocite hârtii, numite Tratat de pace, prin care Rusia ţaristă şi Turcia otomană sfârtecau Principatul Moldovei.

Începând cu 16 mai 1812, denumirea de Prut, printr-un joc de cuvinte, singurul posibil prin recombinarea literelor sale, a început să fie citită trup rupt! 16 mai 1812 reprezintă ziua tragică în care Prutul a fost făcut linie de frângere a trupului şi sufletului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale două imperii.

Denumirea de Basarabia, însemnând, din vechime, partea de jos a spaţiului dintre Nistru şi Prut, a fost aplicată pentru tot spaţiul de răsărit al Principatului Moldovei de către Administraţia de la Petersburg. Marele Eminescu scria: “Însuşi numele de Basarabia scârţâie sub condeiele ruseşti”.

Ocupaţia rusă a însemnat pentru noi, basarabenii, o cruntă şi sălbatică deznaţionalizare; scăderea procentului de români, de la 98 la 56; deportări şi strămutări masive ale elementului autohton către zone ca Siberia, Orientul Îndepărtat sau Caucaz; colonizarea metodică a elementului străin, în special german, slav şi turcic; exploatarea nemiloasă şi confiscarea abuzivă de bunuri – generalul de tristă faimă, Kutuzov, spunea: “Românilor le voi lua totul. Le voi lăsa doar ochii ca să aibă cu ce plânge!”.

Ocupaţia rusească a mai însemnat eliminarea, şi apoi interzicerea completă a limbii române din învăţământ, biserică, administraţie.

Şi totuşi românii din Basarabia au supravieţuit şi au ştiut ca, la 27 martie 1918, după 106 ani de stăpânire ţaristă, să fie primii care s-au reunit cu patria mamă, România. Perioada interbelică, de aur, ne-a oferit posibilitatea refacerii fiinţei naţionale, iar la 28 iunie 1940 şi august 1944 să îndurăm din nou ocupaţia rusească, dar îmbrăcată deja în haină bolşevică.

În accepţia dreptului internaţional clasic şi modern, România este singurul succesor de drept al Ţării Moldovei. Denumirile de Moldova şi Basarabia fac parte din patrimoniul istoric, cultural şi identitar românesc.

Aducându-ne aminte de ororile trecutului ţarist şi bolşevic, rămânem încrezători în forţa de regenerare a poporului român. Privirile noastre sunt îndreptate spre viitor, acolo unde întrezărim reunirea, scopul nostru politic suprem spre care trebuie să mergem neabătut, indiferent de apartenenţa partinică.

Dragi colegi,

Înainte de a fi membri ai unui partid, suntem români. Faptul că Alianţa pentru Unirea Românilor are în această legislatură 6 parlamentari basarabeni oferă un exemplu de bună practică tuturor celorlalte partide din ţară şi constituie o dovadă în plus că România aşteaptă Basarabia acasă.

Nu vom obosi niciodată să credem şi să afirmăm că, prin voia lui Dumnezeu, Basarabia a fost şi va fi românească.

Vă mulţumesc.

Deputat Boris Volosatîi, Alianţa pentru Unirea Românilor, Circumscripţia nr. 43.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

„România se confruntă, an de an, cu aceleași probleme: secetă care distruge culturile agricole și inundații care mătură gospodării întregi, lăsând în urmă vieți distruse și comunități devastate. Totuși, tragediile care par să se repete ciclic nu sunt doar urmarea capriciilor naturii, ci și a indolenței […]
”Mircea Geoană a revenit printre pământeni după experiența de „mare șef” la NATO. După o asemenea „curățare” de imagine, Geoană probabil credea că vom uita trecutul lui din politica românească. Chiar atât de naivi să îi creadă pe români? Ei bine, da! Lucrul acesta a fost […]
”Astăzi, cadrele medicale au ieșit din nou în stradă. Cei care ar trebui să reprezinte o categorie prioritară pentru statul român se văd umiliți de către cei care administrează domeniul sănătății. Revendicările colegilor mei aflați în stradă sunt normale, acestea fiind lucruri de bun simț care […]
Propunerea europarlamentarului AUR Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, vine la finalul unei săptămâni în care acesta a vizitat mai multe județe afectate de secetă în sudul României și a discutat cu agricultori, specialiști și reprezentanți ai comunităților devastate […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat joi, la Turceni, în județul Gorj, planul de măsuri pentru domeniul energetic. Liderul AUR a declarat că dacă vrem să avem industrie, atunci trebuie să ne gândim la acele industrii care funcționează cu resursele noastre. „Trebuie să exploatăm toate resursele […]
Aflat la Orodel, județul Dolj, în cea de-a treia zi a campaniei pe care o întreprinde în județele din sudul României afectate de secetă și de pesta micilor rumegătoare, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și liderul delegației partidului în Parlamentul European, Claudiu Târziu, a […]