Boris Volosatîi – declarație de presă – Secuii au dispărut din România, prin maghiarizare. Orice dezbatere despre un fantasmagoric ţinut secuiesc este nulă şi neavenită

Secuii au dispărut din România, prin maghiarizare. Orice dezbatere despre un fantasmagoric ţinut secuiesc este nulă şi neavenită


Joi, 28 decembrie 2023, Camera Deputaţilor a respins, cu majoritate de voturi, cele trei proiecte de lege anticonstituţionale şi subversive ale UDMR privind autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc, autonomia culturală a comunităţii maghiare din România şi autonomia culturală a comunităţilor naţionale, toate reprezentând comenzi politice de la Budapesta.

Urmează ca şi Camera superioară a Parlamentului naţional, Senatul României, să se pronunţe prin vot asupra lor. Dezbaterea în Camera Deputaţilor a celor trei proiecte de lege a fost o adevărată mascaradă de ochii lumii, pusă la cale de PSD şi PNL, de conivenţă cu UDMR, pentru promovarea agendei electorale de anul viitor 2024 a respectivelor formaţiuni.


În legătură cu cele trei proiecte de lege ale UDMR trebuie să observăm că ele reprezintă abordări demagogice, sofistice şi riscante ale problemelor minorităţii maghiare din România. Punerea lor în discuţia Camerei Deputaţilor în sesiune special dedicată trădează un blat politic între componentele văzute şi nevăzute ale actualei guvernări: PSD-PNL-UDMR, întrucât organizaţia UDMR a rămas la guvernare, prin eşalonul 2 (secretari de stat, subsecretari de stat, prefecţi, subprefecţi).


Aducem în atenţie numele lui Tóth Csaba, Décsei Atilla Lehel, Ráduly István, Petres Sándor şi Dari Tamás, membri şi reprezentanţi ai UDMR, în funcţiile de prefecţi ai judeţelor Arad, respectiv, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita şi Sălaj, precum şi pe cele ale lui Vincze András, Botházy Nándor, Ambrus Izabella, Buday Richárd Tibor, Tasnádi István Szilárd, Széll Lőrincz, Krizsanovszki Enikő Erzsébet şi Altfatter Tamás Ferenc, de asemenea membri şi reprezentanţi ai UDMR, aflaţi în funcţiile de subprefecţi ai judeţelor Alba, respectiv Bihor, Braşov, mun. Bucureşti, Cluj, Hunedoara, Maramureş şi Satu Mare.


Totodată, reţinem că György Attila şi Kallós Zoltán, membri şi reprezentanţi ai UDMR, exercită funcţiile de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, respectiv la Ministerul Educaţiei Naţionale, iar Borbély László, membru şi reprezentant al UDMR, exercită funcţia de Consilier de Stat la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în timp ce o altă reprezentantă a UDMR, Nagy Éva, ocupă funcţia de consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte.


Să fim clari înţeleşi. România este un stat model în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu mult peste standardele Consiliului Europei. Ungaria, care stă în spatele UDMR, este în schimb singurul stat din Europa care nu recunoaşte toate minorităţile naţionale din cuprinsul său.


Cât priveşte însă minoritatea istorică secuiască din România, minoritate de origine turcică, nemaghiară, aceasta a cunoscut un declin numeric constant în ultimele două secole, fiind victima maghiarizării dirijate sau naturale. Dacă la recensământul din anul 1992 s-au declarat secui 831 de persoane, în anul 2002 s-au declarat doar 532 de cetăţeni români, iar la ultimul recensământ realizat de INS în anul 2021-2022 niciun cetăţean nu s-a mai declarat secui. Toţi secuii au fost maghiarizaţi, s-au topit în masa minorităţii maghiare, au obţinut calitatea de etnici maghiari. Prin urmare, orice discuţie zgomotoasă provocată de UDMR privind aşa-zisul ţinut secuiesc este nulă şi neavenită.

Este cazul să amintesc că, în ultimele două decenii UDMR s-a împotrivit constant şi pe toate căile obţinerii statutului de membru al Consiliului Minorităţilor Naţionale de către Uniunea Secuilor din România, sancţionată de judecătoria Târgu Mureş prin încheierea nr. 2162 din 20 aprilie 2004. Amintesc de asemenea că deviza Uniunii Secuilor din România, acum inactivă, a fost ”Secuii nu au fost/nu sunt maghiari!”. Când clamează autonomie pentru un aşa-zis ţinut secuiesc, reprezentanţii UDMR, doresc, de fapt, un ţinut unguresc. Însă ungurii nu sunt secui, după cum nici secuii nu sunt unguri.


Dezbaterea privind autonomia fantasmagoricului ţinut secuiesc este indusă de la Budapesta, singurul stat din Europa care are un însărcinat al prim-ministrului pentru probleme de autonomie. În prezent această funcţie este ocupată de doamna Katalin Szili. Budapesta este preocupată, în spirit revizionist, de minorităţile din alte state, în special din România, mai puţin de cele din Ungaria.


Să dăm un câteva exemple. În Europa, Republica Ungară are în frontierele sale cea mai numeroasă minoritate evreiască raportat la ansamblul populaţiei (peste 200 000 de persoane), pe locul doi după Federaţia Rusă. De asemenea, în Ungaria, în judeţele Tolna şi Baranya de dincolo de Dunăre, există o numeroasă minoritate secuiască (circa 200 000 de persoane). Ei bine, în timp ce Republica Ungară recunoaşte 13 minorităţi naţionale, printre acestea nu se regăsesc şi minorităţile naţionale evreiască şi secuiască, situate numeric pe poziţia a doua şi a treia printre comunităţile etnice din ţara vecină.

Am putea aduce şi alte exemple: Ungaria nu recunoaşte nici minorităţile hună, iasă şi bunevaţă. În aceste condiţii, când refuză să-i recunoască pe secuii din graniţele sale drept minoritate naţională, pretenţiile Budapestei de a ne atrage într-o dezbatere despre fantasmagoricul ţinut secuiesc este mai mult decât o provocare – un amestec deschis şi brutal în treburile interne ale României.


Revizionismul maghiar nu va trece.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Ziua a treia de la Conservative Political Action Conference – CPAC a fost marcată de discursul susținut de Donald Trump, fostul și cel mai probabil viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. Cu acest prilej, președintele AUR George Simion a subliniat că suveranismul trebuie să fie […]
Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]