Alianța pentru Unirea Românilor avertizează guvernul Ciolacu asupra efectelor distructive pe care le va avea Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru care executivul intenționează să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului.
Iluzia unei echilibrări bugetare bazate preponderent pe contribuția companiilor mici și mijlocii și pe o taxare irațională a consumului este ultima speranță de care se agață un guvern iresponsabil și neprofesionist. Întreaga filosofie a așa-zilelor măsuri de asigurare a sustenabilității pe termen lung este doar o propagandă fără substanță aruncată în ochii românilor, care ne va costa însă foarte scump odată pornit tăvălugul scumpirilor.
Marcel Ciolacu forțează o măsură pompieristică și se contrazice pe sine când anunță o reformă fundamentală a sistemului fiscal din Romania. Cu un proiect făcut pe genunchi, în câteva săptămâni, contrazis și contestat chiar de propriul ministru de finanțe, Marcel Ciolacu nu își poate păcăli nici măcar susținătorii cei mai fanatici că va reuși să aducă pe linia de plutire bugetul țării.
Principala grijă a premierului este să facă rost de bani pentru a încheia un exercițiu bugetar dezastruos. A doua problemă a lui Marcel Ciolacu este să se asigure că va mai avea de unde să colecteze taxe și impozite la anul, în condițiile în care pregătește falimentarea multor mii de firme din România.
În realitate, coaliția de guvernare avea de făcut câteva lucruri simple, pentru a-și asigura resursele bugetare și pentru a stimula productivitatea:
- Instituirea unei taxe de solidaritate pentru companiile mari din România
- Relansarea investițiilor publice
- Relaxarea fiscală, care să dea un impuls producției de bunuri și consumului
- Reducerea aparatului administrativ
În al doisprezecelea ceas, Alianța pentru Unirea Românilor propune guvernanților să dea dovadă de responsabilitate și să susțină câteva modificări esențiale în pachetul de măsuri fiscale (în atașament).
A M E N D A M E N T E
la proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare
pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung
Formulate de Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unire Românilor
| Nr. crt. | Textul legii | Amendamente propuse |
| 1. | Capitolul II – Măsuri fiscale ART. III – Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal (…)După art. 18 se introduc doă noi articole, art 18[1] și 18[2], cu rmătorul cuprins: ”Art. 18[i] – Impozit minim Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 de euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin. (3) | ”Art. 181 – Impozit minim Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 de euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, impozitul minim pe cifra de afaceri a anului precedent este de 1% din veniturille totale. |
| 2. | Aliniatele (2) – (10) | Se elimină |
| 3. | 3. La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt: a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2 b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activităţi de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinşuri și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.C.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activităţi de asistenţă medicală generală, 8622 – Activități de asistenţă medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană. ” | Modificarea propusă a alin. (1), art 51. se elimină |
| 4. | La articolul 51, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. 41 – 43, cu următorul cuprins: „(41) În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b). (42) În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situaţii, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a). (43) În situaţia în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități.” | Completarea propusă, prin introducerea a trei noi alineate, alin. 41 – 43, se elimină |
| 5 | La articolul 154 alineatul (1), literele r) și s) se abrogă. | Se elimină |
| 6 | 42. La articolul 291 alineatul (3), literele c), f) – k) ți p) – s) se abrogă | Se elimină |
| 7 | Art. LXIV – Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare se modifică și se completează, după cum urmează: „(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii: a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană; b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană; c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi; d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei; e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. (2) Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei. (3) Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 1.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei/2.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.” | Art. LXIV – Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare se modifică și se completează, după cum urmează: „(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii: a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană; b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 20.000 lei de la o persoană; c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 20.000 lei/zi; d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 20.000 lei; e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. (2) Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 10.000 lei şi, respectiv, de 20.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 10.000 lei, respectiv de 20.000 lei. (3) Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 10.000 lei şi, respectiv, de 20.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 10.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 20.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 10.000 lei/20.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.” |
| 8 | Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Operațiunile de încasări și plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025. (2) Sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru operațiunile de încasări/plăți în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin, (1), precum și fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, dividente respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1). (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.” | Se elimină |
| 9 | După articolul 41 se introduce un nou articol, art 42 cu următorul cuprins: „Art.42 – (1) Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare. (2) Prin excepție de la alin. (1), se admite depășirea acestui plafon numai cu sumele aferente plății salariilor și a altor drepturi de personal, precum și a altor operațiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.” | Se elimină |
| 10 | Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art.9 (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate și/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 1.000 lei, respectiv 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 1.000 lei, respectiv 2.000 lei în numerar, sumele care depășesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. (2) În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice și, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 5.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025, iar sumele care depășesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.” | Se elimină |
| 11 | Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art.10 – Operațiunile de încasări și plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări și plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacție, până la data de 31 decembrie 2024 și 5.000 lei/tranzacţie începând cu data de 1 ianuarie 2025. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei până la data de 31 decembrie 2024 şi 5.000 lei începând cu data de 1 ianuarie 2025, precum și fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 10.000 lei până la data de 31 decembrie 2024 și 5.000 lei începând cu data de 1 ianuarie 2025.” | Se elimină |
Nu există răspunsuri