Adresată: Ministerul Justiției, Ministrului Alina–Ștefania GORGHIU, Ministerul Afacerilor Externe, Ministrului Luminița Odobescu
De către: Senator Andrei BUSUIOC
Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 13/09/2023
Obiectul întrebării: Situația privind acordarea și recuperarea transfrontalieră a pensiei de întreținere datorată copilului/copiilor
Stimate doamnă,
Alianța pentru Unirea Românilor prețuiește și susține familia, considerând-o stâlpul unei societăți sănătoase și bază a evoluției omenești. Pentru noi, membrii ai Alianței pentru Unirea Românilor, este esențial ca societatea să protejeze familia, să ofere condițiile necesare constituirii și susținerii familiei. În viziunea noastră, familia reprezintă un dar măreț și de neprețuit oferit de către Dumnezeu. În contextul divorțului dintre soți, susținem faptul că drepturile copilului primează. Drepturile copiilor necesită a fi protejate, iar aceștia trebuie să fie sprijiniți până la atingerea independenței financiare. Până în momentul atingerii independenței financiare și dezvoltării lor educaționale și psihologice, copiii trebuie să fie ajutați, fiind necesar să le fie puse la dispoziție toate resursele de care au nevoie pentru o dezvoltare armonioasă și adecvată.
Conform Comunicatului de Presă Nr. 198/10 august 2023 al Institutului Național de Statistică România, „Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr.202/2010 a fost de 2278 în luna iunie 2023, cu 418 mai multe decât în luna Mai 2023.”[1] Numărul divorțurilor din România ne îndeamnă să reflectăm asupra bunăstării copiilor și asupra nevoilor pe care le manifestă, dar și să milităm pentru respectarea drepturilor acestora.
Precum este menționat în cadrul Codului Civil, Art. 499 „(1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. (2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională. (3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani. (4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.”[2] De asemenea, Art. 510 precizează faptul că „Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti nu scuteşte părintele de obligaţia sa de a da întreţinere copilului.”[3] Conform Art. 525, „(1) Minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. (2) Cu toate acestea, în cazul în care părinţii n-ar putea presta întreţinerea fără a-şi primejdui propria lor existenţă, instanţa de tutelă poate încuviinţa ca întreţinerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepţia celor de strictă necesitate.” Potrivit Art. 530 „(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională. (2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani. (3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Dispoziţiile art. 529 alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.”[4] Conform Art. 529 „ 1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. (2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii. (3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”[5]
Privind din punct de vedere al divorțului dintre soți și al plății pensiei de întreţinere a copilului, o situație nefavorabilă ce este întâlnită cu o frecvență ridicată în România este următoarea: părintele custodian care a primit încredințarea copilului printr-o sentință judecătorească în urma unui divorț locuiește, alături de acesta, în România, iar părintele necustodiancare a fost desemnat prin hotărâre judecătorească să achite pensia de întreținere locuiește în altă țară decât România și are/nu are contract de muncă activ în țara de referință. Astfel, aceste circumstanțe generează diferite probleme ce privesc plata pensiei de întreținere, fiind sintetizate în cadrul următoarelor scenarii:
- Părintele necustodiandeclarăceluicustodian faptul că nu are contract de muncă, respectiv faptul că nu are posibilitatea de a-i oferi copilului ajutor financiar sub forma pensiei de întreţinere.
- Părintele necustodiandeclarăceluicustodian faptul că realizează un anumit venit, însă părintele custodian nu cunoaște care este cuantumul întreţinerii datorate copilului, respectiv dacă se aplica prevederile legislative din România sau din țara de reședință a părintelui necustodian.
- Părintele necustodian a întrerupt orice formă de comunicare cu părintele custodian și cu copilul acestora. Părinte custodian nu cunoaște informații cu privire la domiciliul, locul de muncă și cu privire la informațiile de contact ale părintelui necustodian, nereușind astfel să ia legătura cu acesta pentru a-i fi oferită copilului valoarea pensiei de întreţinere.
Ca urmare a acestor circumstanțe și scenarii nefavorabile întâlnite frecvent de către părintele custodian și având drept interes binele suprem al copilului și respectarea drepturilor sale, vă rugăm să ne comunicați răspunsul la următoarea întrebare:
În cadrul căror acorduri internaționale, convenții, tratate, protocoale și regulamente poate fi regăsit, de către părinții custodieni, răspunsul la scenariile ilustrate prin intermediul paragrafelor următoare?
Scenariu 1. Părintele custodian nu cunoaște cărei instanțe judecătorești competente/autoritate se poate adresa pentru recuperarea valorii pensiei de întreţinere a copilului, în situația în care părintele necustodian a întrerupt orice formă de comunicare cu părintele custodian. Părintele custodian nu are acces la informațiile de contact sau informațiile privind reședința părintelui necustodian (părintele custodian nu cunoaște dacă părintele necustodian are reședința într-un stat membru UE sau în altă țară).
Scenariu 2. Părintele necustodian locuiește într-o țară membră UE, alta decât România, iar părintele custodian nu cunoaște la venitul cărei țări se raportează cuantumul pensiei de întreținere a copilului și care este valoarea sa în funcție de țara de referință.
Scenariu 3. Părintele necustodian locuiește într-o țară ce nu este membră UE, iar părintele custodian nu cunoaște care este procedura de acordare/recuperare a pensiei de întreținere și nici care este cuantumul pensiei de întreținere în această situație.
Scenariu 4. Părintele custodian nu cunoaște care este procedura de acordare a pensiei de întreținere dacă părintele necustodian declară că nu realizează venituri, acesta având domiciliul într-o țară membră UE, alta decât România.
Scenariu 5. Părintele custodian nu cunoaște care este procedura de acordare a pensiei de întreținere a copilului în situația în care părintele necustodian are domiciliul într-o țară care nu este membră UE și declară că nu realizează venituri.
[1] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop06r23.pdf
[2] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009
[3] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009
[4] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009
[5] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009
Comments are closed