Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Programul “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” impune clarificări, în special privind lipsa rețelelor publice de alimentare cu apă și de canalizare în mediul rural

Adresată: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnului Ministru Barna TÁNCZOS, Administrația Fondului pentru Mediu, domnului Președinte Laurențiu-Adrian NECULAESCU

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 14/06/2023

Obiectul întrebării: Programul “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” impune clarificări, în special privind lipsa rețelelor publice de alimentare cu apă și de canalizare în mediul rural

Stimate domnule Ministru,

Cetățenilor români cu venituri reduse li se pot aloca ajutoare în valoare de 1.900 de Euro pentru racordarea caselor la rețeaua publică de apă și canalizare. Acest fapt va fi realizat cu resurse financiare europene provenite din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul programului “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare”. Alocarea financiară acordată pentru lucrările de branșare/racordare a gospodăriilor la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare este de 168 milioane de Euro[1], sumă de care vor beneficia mai mult de 80.000 de locuințe. De față, avem prezente aceste informații enumerate, însă cetățenii români și-au manifestat neclaritățile și interesul cu privire la programul dat, întrucât există situații neprezentate suficient în cadrul său ce generează confuzie.

            Conform celor menționate în Ghidul specific din 4 octombrie 2022 privind Condițiile de accesare a fondurilor europene aferente Planului național de redresare și reziliență, componenta C1 – Managementul apei, Investiția 3. Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente, beneficiarul final al proiectului este reprezentat de „persoana singură/membrul familiei cu venituri reduse (media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie), care locuiește într-o gospodărie neracordată/nebranșată la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare în numele căreia un solicitant de finanțare a depus o cerere de finanțare care a fost aprobată în cadrul Programului;”. Solicitantul de finanțare este reprezentat de un „operator de servicii de utilități publice sau, după caz, operatorul regional de servicii de utilități publice, astfel cum este definit la art. 2 lit. g) și h) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare;”, iar beneficiarul finanțării este reprezentat de  „solicitantul de finanțare căruia i-a fost aprobată cererea de finanțare depusă în cadrul Programului și care a încheiat contract de finanțare cu AFM;”.[2]

De asemenea, tipurile de solicitanți care pot depune cereri de finanțare sunt  „operatorii de servicii de utilități publice/operatorii regionali de servicii de utilități publice din sectorul de apă/apă uzată, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. g) și h) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”[3]

Nu în ultimul rând, beneficiarii finali ai proiectului (utilizatorii) se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili dacă persoana „este persoană singură cu venituri reduse/face parte dintr-o familie cu venituri reduse (media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie); are domiciliul într-o gospodărie neracordată/nebranșată la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare și care se află pe raza teritorială a UAT care a delegat operatorului solicitant de finanțare gestiunea serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare, în baza unui contract de delegare a gestiunii; își exprimă acordul cu privire la participarea în cadrul Programului, respectiv acordul cu privire la îndeplinirea tuturor formalităților și realizarea lucrărilor necesare pentru racordarea/branșarea gospodăriei în care locuiește la sistemul centralizat de canalizare/alimentare cu apă.”[4]

Din punct de vedere al țintei ce se dorește a fi atinsă, „obiectul Programului îl reprezintă finanțarea racordării/branșării la rețeaua publică de canalizare/alimentare cu apă, în vederea sprijinirii conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente.”[5]

Cu ajutorul ghidului de față se înțelege faptul că finanțarea nu poate fi cerută în mod direct de către beneficiarii finali ai proiectului, ci de operatorul de servicii de utilități publice sau de operatorul regional de servicii de utilități publice. Totodată, se înțelege faptul că beneficiarul final al proiectului este reprezentat de persoana singură sau membru al familiei cu venituri reduse (media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie), eligibilitatea sa fiind dată, de asemenea, de următoarele criterii: persoana are domiciliul într-o gospodărie neracordată/nebranșată la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare și își exprimă acordul cu privire la participarea în cadrul Programului. Obiectivul ce se dorește a fi atins prin intermediul Programului este reprezentat de oferirea de ajutor populației, prin finanțarea racordării/branșării la rețeaua publică de canalizare/alimentare cu apă.

În urmă cu doar câțiva ani, doi din trei români care locuiau în mediul rural nu dispuneau de apă curentă, iar șase din zece locuințe încă utilizau toaleta din curte. În mediul rural s-au înregistrat doar 33,5% persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în comparație cu  mediul urban unde s-au înregistrat 96,9% persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, din totalul populaţiei rezidente urbane.[6] Acest fapt extrem de nefavorabil precedent amintit indică faptul că cea mai pronunțată nevoie de conectare la sistemul public de alimentare cu apă o are populația din mediul rural.

Însă, deși atenția ar trebui focalizată asupra locuitorilor mediului rural, având în vedere necesitatea incontestabilă pe care aceștia o manifestă în legătură cu racordarea la sistemul public de alimentare cu apă, locuitorii mediului rural pot întâmpina mari dificultăți, dificultăți care reprezintă și fundamentul întrebărilor ce vor urma.

În anul 2019, dintr-un total de 3.181 de localități din România, dispuneau de rețea publică de alimentare cu apă doar 2.586 de unități administrativ-teritoriale. În mediul rural, gradul de acoperire este de 2.270 de comune, dintr-un total de 2.861.[7] De asemenea, din punct de vedere al mediului rural, dintr-un total de 2.861, 1.040 comune erau conectate la sistemul de colectare și epurare a apelor uzate.[8] Așadar, numeroase comune din România nu dispun de rețea publică de alimentare cu apă și nici de rețea de canalizare. Programul “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” are ca obiectiv finanțarea racordării/branșării la rețeaua publică de canalizare/alimentare cu apă, anume la cea existentă.

Întrebare 1: Având în vedere faptul că suntem martorii nefericitei situații a multiplelor comune care nu dispun nici de rețea publică de alimentare cu apă și nici de rețea de canalizare, considerați faptul că o prioritate este racordarea acestora la rețeaua publică de alimentare cu apă și la rețeaua de canalizare?

Întrebare 2: De asemenea, în cazul acestor numeroase comune care nu dispun nici de rețea publică de alimentare cu apă și nici de rețea de canalizare, considerați faptul că ar trebui, mai întâi, să se execute racordarea la rețeaua publică de alimentare cu apă și la rețeaua de canalizare, iar apoi să se realizeze o nouă rundă în cadrul Programului “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” pentru a oferi șanse egale tuturor cetățenilor?

Reamintim faptul că pentru a fi eligibil, beneficiarul final trebuie să întrunească următoarele criterii: „este persoană singură cu venituri reduse/face parte dintr-o familie cu venituri reduse (media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie); are domiciliul într-o gospodărie neracordată/nebranșată la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare și care se află pe raza teritorială a UAT care a delegat operatorului solicitant de finanțare gestiunea serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare, în baza unui contract de delegare a gestiunii; își exprimă acordul cu privire la participarea în cadrul Programului, respectiv acordul cu privire la îndeplinirea tuturor formalităților și realizarea lucrărilor necesare pentru racordarea/branșarea gospodăriei în care locuiește la sistemul centralizat de canalizare/alimentare cu apă.”[9]

Având în vedere primul criteriu obligatoriu, „este persoană singură cu venituri reduse/face parte dintr-o familie cu venituri reduse (media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie)”, dorim clarificarea terminologiei de „membru de familie”, având în vedere faptul că terminologia „membru de familie” este definită diferit în Codul Penal (Art. 177 Membru de familie (1) Prin membru de familie se înţelege: a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; b) soţul; c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.[10]) față de Legislația Civilă spre exemplu (Legea fondului funciar Capitolul II Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Articolul 8 (4) Prin familie se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.[11], Legea locuințelor Capitolul II Dezvoltarea construcției de locuințe, Articolul 17 Prin familie, în sensul prezentei legi, se înțelege soțul, soția, copiii și părinții soților, care locuiesc și gospodăresc împreună.[12]). Acestea reprezintă exemple  pur orientative, ce au ca scop reliefarea faptului că expresia „membru de familie” este ilustrată printr-o multitudine de definiții, Codul Civil prezentând, de asemenea, o altă definiție a sa.[13]

Întrebare 3: Așadar, care sunt relațiile familiale care sunt încadrate prin intermediul terminologiei „membru de familie”, regăsită în cadrul primului criteriu de eligibilitate al prezentului Program?

Întrebare 4: De asemenea, în cazul în care există mai multe persoane având domiciliul în cadrul locuinței date, însă nu există legături familiale între aceștia, criteriu de eligibilitate îi va considera membrii de familie sau finanțarea va fi oferită unui singur cetățean, beneficiarul final fiind aici considerat „persoană singură”?

            O altă situație specifică mediului rural ce poate determina dificultăți și care generează întrebări în rândul potențialilor beneficiari finali este aceea a cetățenilor care locuiesc într-un imobil sau care dețin un teren fără titlu de proprietate. Această situație specifică mediului rural este adesea întâlnită întrucât, din cauza veniturilor mult prea scăzute, cetățenii nu își permit dezbaterea moștenirii, iar astfel procedura de succesiune se amână sau chiar nu mai are loc. Din cauza acestor evenimente, actualizarea proprietarilor de terenuri sau imobile nu se mai petrece.

Ghidul privind Programul “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” nu prezintă informații sau criterii referitoare la proprietarii gospodăriilor, ci informații referitoare la beneficiarul final. Însă, pentru a beneficia de racordarea la sistemul public de alimentare cu apă și/sau de canalizare este nevoie ca finanțarea să fie cerută de operatorul de servicii de utilități publice sau de operatorul regional de servicii de utilități publice.

Întrebare 5: Având în vedere faptul că Programul “Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” nu prezintă informații sau criterii referitoare la proprietarii gospodăriilor, însă finanțarea trebuie solicitată prin intermediul operatorului de servicii de utilități publice sau de operatorul regional de servicii de utilități publice, este posibil ca beneficiarii finali să se confrunte cu situații și dificultăți precum necesitatea semnării anumitor acte pentru solicitantul de finanțare de către proprietar? Cum trebuie să procedeze beneficiarii finali în acest caz?

Solicit răspuns scris.

Cu respect,

Senator Andrei Busuioc


[1] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/260613

[2] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/260613

[3] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/260613

[4] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/260613

[5] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/260613

[6] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22726151-dou-din-trei-persoane-din-mediul-rural-nu-fost-deservite-sistemul-public-alimentare.htm

[7] https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/7319-cate-dintre-comunele-romaniei-dispun-astazi-de-sistem-public-de-alimentare-cu-apa.html

[8] https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/7359-doar-36-35-dintre-comunele-romaniei-dispun-de-retea-de-canalizare.html

[9] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/260613

[10] https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-177

[11] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1459

[12] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8597

[13] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/109884

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

“Marcel Ciolacu a discutat cu premierul francez Michel Barnier între altele despre “transferul de tehnologie militară pe zona de elicoptere și să dezvolte fabrica de la Ghimbav în baza unor comenzi ferme ale statului român”, după cum se afirmă în comunicatul oficial. În spatele acestor cuvinte […]
”Ciolacu a atacat identitatea națională a românilor. În mesajul său de felicitare el și-a permis să se adreseze “poporului moldovean”. El și-a asumat astfel politica stalinistă de creare a unui așa-zis “popor moldovean”, diferit de poporul român. Ciolacu a încălcat prevederile Legii nr 299/2007, conform căreia […]
„PNL reușește din nou să se expună într-o lumină penibilă, prezentând un program de guvernare care sfidează orice logică economică și politică. De la discrepanțe flagrante în datele statistice și promisiuni deșarte, până la omisiuni grave și incoerențe fiscale, liberalii demonstrează o lipsă de coerență fără […]
Claudiu Târziu, președintele CNC AUR, atrage atenția asupra faptului că Guvernul planifică să împrumute 1,2 miliarde de euro în noiembrie, pentru plata dobânzilor la creditele externe și pentru acoperirea deficitului de la bugetul de stat. “Delirul electoral al lui Ciolacu a îngropat România de la începutul […]
Președintele AUR, George Simion, a mers în Spania, în Valencia, pentru a fi alături de românii sinistrați, care au fost victimele inundațiilor ce au avut loc în Peninsula Iberică. Liderul AUR a mers în mijlocul românilor rămași pe drumuri, oameni pe care statul român condus de […]
“Compania CFR Marfă va intra oficial în faliment, iar activitatea sa va fi oprită imediat după ce Carpatica Feroviar devine operațională. Această decizie semnalează un moment critic pentru economia și transportul românesc, un moment în care trebuie să ne punem întrebări serioase despre direcția în care […]