Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Intensificarea comportamentului economic de cumpărare prin practicarea acordării de reduceri aparente în supermarketuri și hipermarketuri

Adresată: AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR, Președintelui Horia Miron Constantinescu

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 03/10/2023

Obiectul întrebării: Intensificarea comportamentului economic de cumpărare prin practicarea acordării de reduceri aparente în supermarketuri și hipermarketuri

Stimate domnule președinte Horia Miron Constantinescu,

            Numărul cetățenilor care manifestă nemulțumiri cu privire la politica de reduceri expusă în anumite supermarketuri și hipermarketuri de pe teritoriul țării este într-o continuă creștere, cetățenii români constatând discrepanțe majore de preț între prețurile reduse expuse la raft și prețul ultim de achiziție pe care aceștia sunt nevoiți să îl achite la casele de marcat. Consumatorii români au remarcat faptul că la raft prețurile sunt prezentate ca fiind reduse comparativ cu prețurile precedente, reducerile fiind indicate fie prin etichete noi atașate produselor, fie prin intermediul afișelor promoționale specifice. Cu toate acestea, odată ajunși la casele de marcat, consumatorii remarcă o „dispariție spontană” a reducerii. Astfel, să găsesc nevoiți în a achita un preț mult mai ridicat față cel indicat prin reducerile de preț, ori chiar prețul întreg al produsului, în cazul în care doresc să îl achiziționeze.

 O situație alarmantă este reprezentată de faptul că nu toți cumpărătorii observă diferența dintre prețul afișat și prețul ultim de achiziție. Din pricina multitudinii de produse ce necesită a fi achiziționate, din cauza grabei la casa de marcat și din nevoia de a rezolva cât mai repede celelalte sarcini zilnice, cumpărătorii nu mai controlează și concordanța între prețuri. Astfel, puțini sunt cei care sesizează costul mai ridicat pe care îl achită în final. Din cadrul grupului restrâns de cumpărători care observă prețul mai ridicat și care încă au șansa de a returna produsul, și mai puțini  raportează situația și acționează în consecință.

Privind din punct de vedere al acestei discrepanțe între prețul redus prezentat la raft și prețul ultim de achiziție la casa de marcat, cetățenii au constatat următoarele situații:

  1. Anumite produse sunt prezentate ca fiind reduse prin intermediul lipirii unei noi etichete pe produs, etichetă ce conține un nou cod de bare și un nou preț, însă la casa de marcat este scanat vechiul cod de bare, cel ce ilustrează un preț întreg. În aceasta situație, noul cod de bare nu este lipit peste codul de bare precedent.
  2. Anumite produse din categoria celor ce prezintă noul cod de bare atașat peste cel precedent nu sunt de fapt reduse în comparație cu prețul întreg de achiziție. Odată cu dezlipirea noului cod de bare se constată faptul că cele două prețuri sunt identice, prețul „redus” fiind de fapt mai mare decât prețul întreg sau faptul că prețul redus prezintă o reducere insesizabilă.
  3. Anumite produse prezintă la raft reduceri ilustrate procentual. Însă, odată calculat prețul, reducerea nu corespunde procentului prezentat, ci unui procent mult mai scăzut.

În cadrul următoarelor rânduri vom aminti o serie de paragrafe aparținând legislației specifice privind comercializarea de produse și privind publicitatea înșelătoare, intenționând astfel evidențierea unor puncte cheie:

Conform Ordonanţei nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, CAPITOLUL V Practici comerciale, Art. 33, al. (1), „Vânzările cu preţ redus prevăzute la art. 16, astfel cum sunt definite de prezenta ordonanţă, atunci când consumatorii sunt anunţaţi despre o reducere de preţuri care comportă o comparaţie exprimată în cifre, sunt supuse următoarelor reguli de fixare şi publicitate a preţurilor: (…) d) Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

– fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;

– fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;

– fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat. (…)

g) Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare. (…)”[1]

Conform celor menționate în cadrul Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, CAPITOLUL I Dispoziţii generale, Art. 3., „(…) b) publicitate înşelătoare – publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent; (…)

Conform celor precizate în CAPITOLUL II Publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, Art. 4. Publicitatea înşelătoare este interzisă.

Art. 5. Pentru a determina dacă publicitatea este înşelătoare trebuie să se ia în considerare toate aspectele acesteia, în special orice informaţie conţinută de aceasta cu privire la:

a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, natura, modul de execuţie, compoziţia, metoda şi data fabricaţiei bunurilor ori a prestării serviciilor, dacă acestea corespund scopului lor, destinaţia, cantitatea, parametrii tehnico-funcţionali, originea geografică sau comercială, rezultatele aşteptate ca urmare a utilizării lor ori rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau ale controalelor efectuate asupra bunurilor ori a serviciilor;

b) preţul sau modul de calcul al preţului şi condiţiile în care se distribuie bunurile ori se prestează serviciile; (…)”[2]

Conform Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, CAPITOLUL II Practici comerciale incorecte, Art. 4., „(3) Practicile comerciale incorecte sunt, în special, cele: a) înşelătoare, în sensul prevederilor art. 6 şi 7; b) agresive, în sensul prevederilor art. 8 şi 9.”[3] Ținând cont de conținutul amplu al Art. 6 și al Art. 7, acestea pot fi vizualizate în cadrul Secțiunii 1 Practici comerciale înşelătoare. De asemenea, conform aceluiași Art. 4 ”(4) Lista practicilor comerciale care, în orice situaţie, se consideră incorecte este prevăzută în anexa nr. 1.”[4], ce poate fi vizualizată în cadrul link-ului https://lege5.ro/App/Document/geytkmrvge/legea-nr-363-2007-privind-combaterea-practicilor-incorecte-ale-comerciantilor-in-relatia-cu-consumatorii-si-armonizarea-reglementarilor-cu-legislatia-europeana-privind-protectia-consumatorilor?pid=37658666&d=2023-08-11#p-37658666.

            Astfel, dorim să subliniem faptul că „Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare. (…)”[5], faptul că publicitate înşelătoare reprezintă „publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent”[6] și faptul că reprezintă o practică comercială incorectă.[7]

            Readucând spre analiză experiențele nefavorabile cu care s-au confruntat și se confruntă consumatorii în cadrul unei serii de supermarketuri și hipermarketuri, anumite reduceri de preț afișate nu corespund reducerii practicate efectiv în raport cu preţurile de referinţă. De asemenea, se poate constata și inducerea în eroare a consumatorului prin publicitate, fiindu-i astfel afectat comportamentul economic.

            Având în vedere: -practicarea afișării de către anumite mari magazine a unor reduceri de preț la raft ce nu corespund cu prețul final de achiziție a produsului de către cumpărător; -practicarea atașării unui nou cod de bare ce prezintă un preț redus lângă prețul întreg de achiziție și scanarea finală a prețului întreg de achiziție; -practicarea reetichetării produselor cu un preț „redus” mai mare decât cel inițial sau cu un preț „redus” printr-o sumă insesizabilă; și având în vedere faptul că aceste acte induc în eroare consumatorul, determinând sporirea comportamentul economic de cumpărare, vă rugăm să ne răspundeți la o serie de întrebări:

  1. Cu ce periodicitate sunt supuse supermarketurile și hipermarketurile de pe teritoriul României controalelor în scopul verificării discrepanței dintre prețul produsului de la casa de marcat și cel de la raft și în scopul verificării respectării prevederilor legale în ceea ce privește promoțiile și practici comerciale înșelătoare?
  1. Cu scopul conștientizării și diminuării posibilității de inducere în eroare a cumpărătorilor în viitor, care au fost supermarketurile și hipermarketurile în cadrul cărora au fost constatate nereguli privind discrepanța dintre prețul produsului de la casa de marcat și cel de la raft pe parcursul anului 2023?
  1. Prezentând același scop menționat precedent, care au fost supermarketurile și hipermarketurile în cadrul cărora au fost constatate nereguli privind nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește promoțiile și practicile comerciale înșelătoare pe parcursul anului 2023?
  1. În scopul diminuării practicilor incorecte ale comercianţilor, considerați  că sancțiunile aplicate pentru încălcarea Legii nr. 363/2007 ar trebui înăsprite, iar controalele efectuate la agenții economici ce încalcă într-o manieră repetitivă prevederile acestei legi ar trebui susținute cu o frecvență mai ridicată?


[1] https://lege5.ro/App/Document/gezdiobqha/practici-comerciale-ordonanta-99-2000?pid=37164715#p-37164715

[2] https://lege5.ro/App/Document/gm3tenztgu/legea-nr-158-2008-privind-publicitatea-inselatoare-si-publicitatea-comparativa

[3] https://lege5.ro/App/Document/geytkmrvge/practici-comerciale-incorecte-lege-363-2007

[4] https://lege5.ro/App/Document/geytkmrvge/practici-comerciale-incorecte-lege-363-2007

[5] https://lege5.ro/App/Document/gezdiobqha/practici-comerciale-ordonanta-99-2000?pid=37164715#p-37164715

[6] https://lege5.ro/App/Document/gm3tenztgu/legea-nr-158-2008-privind-publicitatea-inselatoare-si-publicitatea-comparativa

[7] https://lege5.ro/App/Document/geytkmrvge/practici-comerciale-incorecte-lege-363-2007

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

”Ciolacu a atacat identitatea națională a românilor. În mesajul său de felicitare el și-a permis să se adreseze “poporului moldovean”. El și-a asumat astfel politica stalinistă de creare a unui așa-zis “popor moldovean”, diferit de poporul român. Ciolacu a încălcat prevederile Legii nr 299/2007, conform căreia […]
„PNL reușește din nou să se expună într-o lumină penibilă, prezentând un program de guvernare care sfidează orice logică economică și politică. De la discrepanțe flagrante în datele statistice și promisiuni deșarte, până la omisiuni grave și incoerențe fiscale, liberalii demonstrează o lipsă de coerență fără […]
Claudiu Târziu, președintele CNC AUR, atrage atenția asupra faptului că Guvernul planifică să împrumute 1,2 miliarde de euro în noiembrie, pentru plata dobânzilor la creditele externe și pentru acoperirea deficitului de la bugetul de stat. “Delirul electoral al lui Ciolacu a îngropat România de la începutul […]
Președintele AUR, George Simion, a mers în Spania, în Valencia, pentru a fi alături de românii sinistrați, care au fost victimele inundațiilor ce au avut loc în Peninsula Iberică. Liderul AUR a mers în mijlocul românilor rămași pe drumuri, oameni pe care statul român condus de […]
“Compania CFR Marfă va intra oficial în faliment, iar activitatea sa va fi oprită imediat după ce Carpatica Feroviar devine operațională. Această decizie semnalează un moment critic pentru economia și transportul românesc, un moment în care trebuie să ne punem întrebări serioase despre direcția în care […]
“Unul dintre proiectele mele de lege, care a trecut de Senat în unanimitate, vizează implementarea lanțului scurt alimentar. Acest proiect – susținut și votat în unanimitate, inclusiv de PNL, PSD, UDMR și alte partide – urmărește un obiectiv simplu, dar esențial: produsele alimentare necesare în cantinele […]