Andrei Busuioc – Interpelare – Fondul de rezervă în loc de rectificare bugetară. Cu ce fonduri mai acționăm în caz de urgențe deosebite?

Adresată: Prim-ministrului României, Ion-Marcel Ciolacu, Ministerului Finanțelor, Ministrului Finanțelor Marcel-Ioan Boloș

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 21/11/2023

Obiectul interpelării: Fondul de rezervă în loc de rectificare bugetară. Cu ce fonduri mai acționăm în caz de urgențe deosebite?

Stimați Domni,

Guvernul Ciolacu preferă să evite rectificarea bugetară și să utilizeze resursele financiare din cadrul Fondului de rezervă, redistribuindu-le prin Hotărâri de Guvern, pentru plata salariilor, asigurărilor sociale și de șomaj, deși „Fondul de rezervă bugetară (…) se repartizează (…) pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.” De ce resurse financiare mai dispune Guvernul prin Fondul de rezervă nu ne este, totuși, clar. Și nici de ce este folosit, de fapt, în detrimentul unei rectificări bugetare, ținând seama, aici, de avertizările Consiliul Fiscal asupra faptului că utilizarea Fondului de rezervă, înlocuind rectificarea bugetară, „creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară (…)”. „În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. (…) Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.”

Deși s-ar fi putut realiza o rectificare bugetară în mod transparent, prezentând categoriile de cheltuieli specifice, procedură, de altfel, standard unei execuții bugetare și dorită de către cetățeni și instituții prin prisma transparenței și a predictibilității, Guvernul preferă să preia resursele financiare necheltuite de la nivelul ministerelor și de la nivelul instituțiilor și să realizeze o redistribuire netransparentă a acestor fonduri după solicitare.

Anca Dragu, fost Ministru de Finanțe, afirmă faptul că toate ministerele, ce încă dispun de resurse financiare necheltuite, sunt obligate să le transfere pe acestea în Fondul de rezervă, de unde, prin HG și destul de discreționar, sunt împărțite pentru salarii. Subliniem faptul că „Această practică de a împuternici Ministerul Finanțelor să umble în conturile Ministerelor (…) nu există în Uniunea Europeană.”

Analistul economic Constantin Rudnițchi susține faptul că „Din Fondul de rezervă banii se dau netransparent și mai simplu, dai un HG și gata. Pe când la rectificare trebuie să calculezi, să ai un buget, să te încadrezi în el, să ai o bază legală. La Fondul de rezervă, baza legală e HG pe care îl dau de pe o zi pe alta. (…) nu există un precedent în care guvernul să nu fi făcut rectificări bugetare, înlocuindu-le cu distribuirea banilor prin Fondul de rezervă.”

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă faptul că „Rectificarea bugetară presupune un proces transparent, iar această transparență va fi un deserviciu pentru Guvern, deoarece va fi o rectificare negativă (…). La rectificare trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au curaj să vină acum cu aceste cifre pe care ar trebui să și le asume pe final de an”.

Întrebat de ce a renunțat la rectificarea bugetară, Marcel Boloş susține faptul că „Am renunţat la rectificarea bugetară pentru că nu avem control pe cheltuieli astfel încât să ne atingem ţinta de 5,5% din PIB, aşa cum am menţionat-o (…).” Premierul Ciolacu susține, de asemenea, faptul că încearcă, în continuare, să se încadreze într-un deficit bugetar de 4,4%, ținta asumată de către România, afirmând, totodată, faptul că există o posibilitate de a depăși acest deficit. Cu toate acestea, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2023 a fost afirmat un „nivelul prognozat al deficitului bugetar (…) de aproximativ 6,84% din PIB”.

În conformitate cu declarațiile Ministrului Finanțelor „(…) Încercăm ca prin acest mecanism, poate este pentru prima dată după Revoluţie când nu avem rectificări bugetare în cursul anului, prin intermediul Fondului de rezervă bugetară ţinem foarte bine sub control aceste cheltuieli. (…)” Însă, viziunea analiștilor economici tinde să susțină faptul că Fondul de rezervă al unei țări reprezintă un instrument ce necesită a fi utilizat în situația în care țara este afectată, într-adevăr, de probleme economice serioase (Analist economic Lidia Moise).

Ținând seama, cu precădere, de situația globală conflictuală curentă și de incertitudinea ce gravitează în jurul inflației, tindem să chestionăm decizia de utilizare a Fondului de rezervă bugetară. Astfel, vă rugăm să ne răspundeți la următoarea întrebare:

  1. De ce resurse financiare va mai dispune Guvernul, repartizând, acum, din fondurile de rezervă bugetară, în caz de cheltuieli cu adevărat urgente sau neprevăzute, generate de circumstanțele globale actuale, sau în caz de calamități?

Totodată, Consiliul Fiscal susține faptul că „Utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.”

  1. Cum argumentați decizia Guvernului de a folosi Fondul de rezervă, în detrimentul unei rectificări bugetare, ținând seama de avertizările Consiliului Fiscal?

Adițional, primarii U.A.T.-urilor se arată profund nemulțumiți de plafonarea cheltuielilor, de blocarea proiectelor de investiții locale și de imposibilitatea de afinaliza aceste investiții, acuzând faptul că „primăriile sunt forțate să aibă excedent bugetar, prin plafonarea cheltuielilor, iar excedentul ar urma să fie transferat la fondul de rezervă, în următorul pas.”

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, declară faptul că „Proiectul de Ordonanță (…) nu ține cont de felul în care își planifică ordonatorii principali de credite execuția bugetară. Acest proiect de ordonanță îi lovește cu precădere pe cei care au pus foarte mulți bani pentru investiții. (…) ciclul investițional este de așa natură încât în primele luni ale anului, până se aprobă bugetul, până se fac licitațiile, în primele luni ale anului nu se cheltuiesc bani pe investiții, ci în ultima parte a anului. Ori Guvernul spune că se pot face investiții în limita mediei lunare din primele zece luni. Asta înseamnă că practic nu vom mai putea finaliza investițiile, înseamnă șantiere abandonate, faptul că nu se mai pot plăti contractările. Facturile se pot emite abia după ce se face recepția. Lucrările de investiții se încep de regulă după aprobarea bugetului, se muncește vara, majoritatea investițiilor se încheie toamna-iarna. Acest lucru este foarte bine cunoscut de către cei care au de a face cu bugetarea și execuția bugetară.” Numai pentru Sectorul 2 înseamnă circa 100-200 de milioane ce ar putea fi luați în Fondul de rezervă al Guvernului, în cazul în care Guvernul decide să preia excedentul bugetar de la nivelul administrațiilor locale.

În vederea sublinierii potențialului ce poate fi asociat utilizării excedentului bugetar de la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale în scopul suplimentării fondurilor din cadrul Fondului de rezervă bugetară, vom prezenta valoarea acestui excedent pentru anumite U.A.T.-uri, la finalul anului 2022. Astfel, „Sibiul a înregistrat la finalul anului 2022 un excedent bugetar de aproximativ 86 de milioane de lei”; „Municipiul Cluj-Napoca a înregistrat la finalul anului 2022 un excedent bugetar de peste 150.000.000 lei”; „La data de 31 decembrie 2022, contul de execuţie al bugetului municipiului Vaslui s-a încheiat cu un excedent total de 60.975.970 lei.”;  „excedentul bugetar al municipiului Arad (…) este de aproximativ 33 milioane lei”.

Ținând seama de îngrijorările și de nemulțumirile primarilor unităţilor administrativ-teritoriale, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Este în curs de elaborare/planificare un OUG/HG care să stipuleze obligația unităţilor administrativ-teritoriale de a transfera excedentul bugetar înregistrat către Fondul de rezervă?
  1. Care este valoarea totală a excedentului bugetar la nivelul tuturor U.A.T-urilor, la finalul anului 2022?
  1. Care este prognoza pentru finalul anului bugetar 2023 privind valoarea totală a excedentului bugetar la nivelul tuturor U.A.T-urilor?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]
Georgiana Teodorescu, candidat AUR, a prezentat duminică, 9 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la sediul din Alianței pentru Unirea Românilor, noi informații privitoare la fraudele electorale care se află astăzi în desfășurare. ”Prima și cea mai gravă despre care am aflat recent și […]