Andrei Busuioc – Interpelare – Fondul de rezervă în loc de rectificare bugetară. Cu ce fonduri mai acționăm în caz de urgențe deosebite?

Adresată: Prim-ministrului României, Ion-Marcel Ciolacu, Ministerului Finanțelor, Ministrului Finanțelor Marcel-Ioan Boloș

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 21/11/2023

Obiectul interpelării: Fondul de rezervă în loc de rectificare bugetară. Cu ce fonduri mai acționăm în caz de urgențe deosebite?

Stimați Domni,

Guvernul Ciolacu preferă să evite rectificarea bugetară și să utilizeze resursele financiare din cadrul Fondului de rezervă, redistribuindu-le prin Hotărâri de Guvern, pentru plata salariilor, asigurărilor sociale și de șomaj, deși „Fondul de rezervă bugetară (…) se repartizează (…) pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.” De ce resurse financiare mai dispune Guvernul prin Fondul de rezervă nu ne este, totuși, clar. Și nici de ce este folosit, de fapt, în detrimentul unei rectificări bugetare, ținând seama, aici, de avertizările Consiliul Fiscal asupra faptului că utilizarea Fondului de rezervă, înlocuind rectificarea bugetară, „creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară (…)”. „În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. (…) Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.”

Deși s-ar fi putut realiza o rectificare bugetară în mod transparent, prezentând categoriile de cheltuieli specifice, procedură, de altfel, standard unei execuții bugetare și dorită de către cetățeni și instituții prin prisma transparenței și a predictibilității, Guvernul preferă să preia resursele financiare necheltuite de la nivelul ministerelor și de la nivelul instituțiilor și să realizeze o redistribuire netransparentă a acestor fonduri după solicitare.

Anca Dragu, fost Ministru de Finanțe, afirmă faptul că toate ministerele, ce încă dispun de resurse financiare necheltuite, sunt obligate să le transfere pe acestea în Fondul de rezervă, de unde, prin HG și destul de discreționar, sunt împărțite pentru salarii. Subliniem faptul că „Această practică de a împuternici Ministerul Finanțelor să umble în conturile Ministerelor (…) nu există în Uniunea Europeană.”

Analistul economic Constantin Rudnițchi susține faptul că „Din Fondul de rezervă banii se dau netransparent și mai simplu, dai un HG și gata. Pe când la rectificare trebuie să calculezi, să ai un buget, să te încadrezi în el, să ai o bază legală. La Fondul de rezervă, baza legală e HG pe care îl dau de pe o zi pe alta. (…) nu există un precedent în care guvernul să nu fi făcut rectificări bugetare, înlocuindu-le cu distribuirea banilor prin Fondul de rezervă.”

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă faptul că „Rectificarea bugetară presupune un proces transparent, iar această transparență va fi un deserviciu pentru Guvern, deoarece va fi o rectificare negativă (…). La rectificare trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au curaj să vină acum cu aceste cifre pe care ar trebui să și le asume pe final de an”.

Întrebat de ce a renunțat la rectificarea bugetară, Marcel Boloş susține faptul că „Am renunţat la rectificarea bugetară pentru că nu avem control pe cheltuieli astfel încât să ne atingem ţinta de 5,5% din PIB, aşa cum am menţionat-o (…).” Premierul Ciolacu susține, de asemenea, faptul că încearcă, în continuare, să se încadreze într-un deficit bugetar de 4,4%, ținta asumată de către România, afirmând, totodată, faptul că există o posibilitate de a depăși acest deficit. Cu toate acestea, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2023 a fost afirmat un „nivelul prognozat al deficitului bugetar (…) de aproximativ 6,84% din PIB”.

În conformitate cu declarațiile Ministrului Finanțelor „(…) Încercăm ca prin acest mecanism, poate este pentru prima dată după Revoluţie când nu avem rectificări bugetare în cursul anului, prin intermediul Fondului de rezervă bugetară ţinem foarte bine sub control aceste cheltuieli. (…)” Însă, viziunea analiștilor economici tinde să susțină faptul că Fondul de rezervă al unei țări reprezintă un instrument ce necesită a fi utilizat în situația în care țara este afectată, într-adevăr, de probleme economice serioase (Analist economic Lidia Moise).

Ținând seama, cu precădere, de situația globală conflictuală curentă și de incertitudinea ce gravitează în jurul inflației, tindem să chestionăm decizia de utilizare a Fondului de rezervă bugetară. Astfel, vă rugăm să ne răspundeți la următoarea întrebare:

  1. De ce resurse financiare va mai dispune Guvernul, repartizând, acum, din fondurile de rezervă bugetară, în caz de cheltuieli cu adevărat urgente sau neprevăzute, generate de circumstanțele globale actuale, sau în caz de calamități?

Totodată, Consiliul Fiscal susține faptul că „Utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.”

  1. Cum argumentați decizia Guvernului de a folosi Fondul de rezervă, în detrimentul unei rectificări bugetare, ținând seama de avertizările Consiliului Fiscal?

Adițional, primarii U.A.T.-urilor se arată profund nemulțumiți de plafonarea cheltuielilor, de blocarea proiectelor de investiții locale și de imposibilitatea de afinaliza aceste investiții, acuzând faptul că „primăriile sunt forțate să aibă excedent bugetar, prin plafonarea cheltuielilor, iar excedentul ar urma să fie transferat la fondul de rezervă, în următorul pas.”

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, declară faptul că „Proiectul de Ordonanță (…) nu ține cont de felul în care își planifică ordonatorii principali de credite execuția bugetară. Acest proiect de ordonanță îi lovește cu precădere pe cei care au pus foarte mulți bani pentru investiții. (…) ciclul investițional este de așa natură încât în primele luni ale anului, până se aprobă bugetul, până se fac licitațiile, în primele luni ale anului nu se cheltuiesc bani pe investiții, ci în ultima parte a anului. Ori Guvernul spune că se pot face investiții în limita mediei lunare din primele zece luni. Asta înseamnă că practic nu vom mai putea finaliza investițiile, înseamnă șantiere abandonate, faptul că nu se mai pot plăti contractările. Facturile se pot emite abia după ce se face recepția. Lucrările de investiții se încep de regulă după aprobarea bugetului, se muncește vara, majoritatea investițiilor se încheie toamna-iarna. Acest lucru este foarte bine cunoscut de către cei care au de a face cu bugetarea și execuția bugetară.” Numai pentru Sectorul 2 înseamnă circa 100-200 de milioane ce ar putea fi luați în Fondul de rezervă al Guvernului, în cazul în care Guvernul decide să preia excedentul bugetar de la nivelul administrațiilor locale.

În vederea sublinierii potențialului ce poate fi asociat utilizării excedentului bugetar de la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale în scopul suplimentării fondurilor din cadrul Fondului de rezervă bugetară, vom prezenta valoarea acestui excedent pentru anumite U.A.T.-uri, la finalul anului 2022. Astfel, „Sibiul a înregistrat la finalul anului 2022 un excedent bugetar de aproximativ 86 de milioane de lei”; „Municipiul Cluj-Napoca a înregistrat la finalul anului 2022 un excedent bugetar de peste 150.000.000 lei”; „La data de 31 decembrie 2022, contul de execuţie al bugetului municipiului Vaslui s-a încheiat cu un excedent total de 60.975.970 lei.”;  „excedentul bugetar al municipiului Arad (…) este de aproximativ 33 milioane lei”.

Ținând seama de îngrijorările și de nemulțumirile primarilor unităţilor administrativ-teritoriale, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Este în curs de elaborare/planificare un OUG/HG care să stipuleze obligația unităţilor administrativ-teritoriale de a transfera excedentul bugetar înregistrat către Fondul de rezervă?
  1. Care este valoarea totală a excedentului bugetar la nivelul tuturor U.A.T-urilor, la finalul anului 2022?
  1. Care este prognoza pentru finalul anului bugetar 2023 privind valoarea totală a excedentului bugetar la nivelul tuturor U.A.T-urilor?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]
Președintele AUR, George Simion, a transmis, din Statele Unite ale Americii, de la CPAC, un mesaj cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică din România. Acesta a spus că ceea ce se întâmplă în România este inimaginabil, un atac asupra democrației. „Ceea ce se […]
conferință de presă AUR
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 22 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia s-a prezentat poziția partidului despre desfășurarea alegerilor din acest an. Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a declarat în cadrul conferinței de presă organizată chiar în fața Guvernului României, că actuala coaliție […]