Andrei Busuioc – Declarație politică – România anului 2024. Astăzi ce alegem, hrană, medicamente ori căldură? Cetățenii români sunt obligați să achite taxe iluzorii doar pentru a trăi!

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 20/02/2024

Titlul declarației politice: România anului 2024. Astăzi ce alegem, hrană, medicamente ori căldură? Cetățenii români sunt obligați să achite taxe iluzorii doar pentru a trăi!

Stimați colegi și cetățeni,

Sperăm ca această lucrare să ajungă și la cei din înaltele funcții, iar în acest sens  vom începe și vom încheia cele scrise cu o rugăminte adresată dumnealor. Vă rugăm să o luați de la capăt, fără funcții înalte, fără ajutor și fără cunoștințe. Să experimentați viața comună a unui cetățean care trăiește de pe o zi pe alta, care are studiile și cursurile absolvite, rate la bancă, copii de crescut, care lucrează zilnic câte 8-9 ore, care candidează continuu pentru noi locuri de muncă, doar pentru a avea un venit suficient pentru a-și hrăni copiii și pentru a-și achita taxele. Vă rugăm să o luați de la capăt și să sperați, și dumneavoastră, la mai bine în fiecare zi, atunci când trebuie să alegeți între hrană, medicamente ori căldură.

            Debutul celor scrise plasează CE și Uniunea Europeană în prim-plan, care, deși nu reprezintă principalul poluator al planetei, continuă să își asume o serie de responsabilități și de obiective mărețe, dificil de atins, ce ar trebui să conducă la diminuarea poluării și la reducerea schimbărilor climatice provocate de încălzirea globală. Prin impunerea respectării de către statele membre a regulamentelor și a directivelor, CE este hotărâtă să atingă neutralitatea climatică până în 2050, iar această determinare nu poate fi decât evidentă, în contextul în care dorește să înlăture elemente indispensabile ale vieții cetățenilor, precum electrocasnicele, sursele de încălzire, autoturismele, ori să înlăture chiar traiul decent în sine.

            Comisia Europeană pare determinată în a întreprinde orice măsură este necesară pentru a pune capăt schimbărilor climatice și încălzirii globale, chiar dacă acest fapt implică îngreunarea vieții cetățenilor UE, prin forțarea acestora să descopere noi modalități, resurse financiare ori căi în a se adapta la cerințele vieții de zi cu zi. Deși scopul nu este acela de a reitera împrejurările în care vom fi obligați să renunțăm la autovehiculele deținute, fiind constrânși în a cheltui resurse financiare considerabile pentru a le achiziționa pe cele electrice, vom evidenția acest fapt, întrucât UE a decis impunerea de noi obligații cetățenilor ce îi vor plasa pe aceștia, din nou, în fața unor conjuncturi dificile și costisitoare.

            Probabil că, dacă titlurile regulamentelor, propunerilor și directivelor CE ar fi concepute într-o manieră informală, acestea ar fi regăsite sub denumirea „Cum să facem față încălzirii globale fără frigidere și fără aparatele de aer condiţionat?” ori „Cum să facem față directivelor fără a suferi de malnutriție?”. Cel puțin, titlurile tragicomice ar fi însoțite de o notă de amuzament, care ar înlătura, infim, din incertitudinea, frica și dezorientarea cetățenilor și poate ar fi însoțite și de răspunsuri concrete pentru aceste întrebări.

            În realitate, regulamentele, propunerile și directivele CE nu sunt însoțite de titluri tragicomice, de soluții practice ori de alternative accesibile financiar pentru cetățenii UE, iar conținutul acestora nu desemnează nicidecum existența simultană a tragicului și a comicului, ci doar a tragicului. Uniunea Europeană a decis faptul că interzicerea frigiderelor și aparatelor de aer condiționat care funcționează pe bază de freon reprezintă o măsură necesară pentru a proteja clima. „Începând cu anul 2050, niciunul dintre gazele fluorurate care sunt utilizate în prezent în frigidere, sisteme de aer condiționat sau pompe de căldură nu va mai fi permisă, iar vânzarea produselor care conțin gaze fluorate ca agenți frigorifici va fi interzisă.”

Poate că regulamentele, recomandările și directivele CE nu ar fi fost respinse de către cetățeni cu atâtă înverșunare dacă le-ar fi fost oferite ajutoare bănești nerambursabile pentru a-și acoperi costurile impuse de noile schimbările dorite ori alternative accesibile. Însă, viitorul apropiat nu rezervă donații din partea UE oferite fiecărui cetățean european pentru a le fi acoperite costurile generate de schimbare. Ceea ce vedem, în schimb, sunt cetățeni care muncesc zilnic pentru a-și acoperi costurile de la o zi la alta, care economisesc luni ori ani pentru a-și permite un nou aparat electrocasnic, observăm taxele și impozitele, din ce în ce mai ridicate și mai diverse, suportate de către contribuabili, diminuarea calității vieții și creșterea costului acesteia.

Cum să le impunem cetățenilor să-și achiziționeze noi electrocasnice ori autovehicule  în condițiile în care costul vieții nu le permite să le întrețină nici pe cele existente? Cum să le interzicem cetățenilor utilizarea sobelor pe lemn, atunci când această modalitate de încălzire reprezintă singura soluție pentru cei mai mulți locuitori ai mediului rural? Există peste 3 milioane de locuințe în țara noastră care se încălzesc folosind soba cu lemne. Va acoperi UE totalitatea costurilor generate de înlocuirea acestor surse de încălzire? Dar a costurilor de încălzire? Putem doar spera că UE va acoperi totalitatea costurilor, dacă nu vom risca ca peste 3 milioane de locuințe să rămână fără sursă de încălzire pe timp de iarnă.

Astfel celor menționate, constatăm taxe și impozite din ce în ce mai ridicate și mai diverse, suportate pentru lipsa de conformare a cetățenilor la noile reguli. O astfel de nouă taxă pentru „dezobediență” și „insubordonare” vine ca recomandare din partea UE, alături de FMI, și anume „taxa pe carbon”. O taxă care „se va aplica pentru imobilele care folosesc combustibili poluanți și pentru utilizarea combustibililor fosili în transportul rutier”, respectiv o taxă pentru imobilele și autovehiculele care utilizează orice altă resursă decât energia electrică. Cei care utilizează un autoturism ce funcționează cu benzină ori diesel vor achita în plus aproximativ 800 de lei. Cei care dețin în proprietate o casă, aproximativ 2.400 lei pe an. Însă, cei care își încălzesc locuințele cu lemne, vor achita aproximativ 4.700 de lei pe an în plus pentru această taxă pe carbon.

O nouă taxă discutată de Guvernul țării, având un titlul cel puțin interesant, este „taxa pe soare”. Și deși ne-am fi dorit să fie o glumă, nu este. Guvernul se gândește că ar trebui să achităm o taxă dacă tot dorim să beneficiem de pe urma sursei principale de lumină și de căldură care susține viața pe Terra. Ne gândim că singura explicație plauzibilă e faptul că a avut loc o dezbatere a moștenirii, iar soarele a devenit proprietate privată și noi nu am fost încă informați. Altfel, nu înțelegem cum am putea achita pentru lumina solară, o formă de energie ce acționează nestăpânit asupra vieții și asupra elementelor ce o compun pe aceasta. Din fericire ori din păcate, nu toți sunt, pentru acest moment, cei ce vor achita pentru a se bucura de „beneficiile” curate și incontrolabile ale soarelui, ci doar cei care s-au gândit să facă viața de pe Terra mai verde și să participe la salvarea acesteia, în aceeași modalitate dorită de CE. Practic, plătim dacă suntem implicați activ în salvarea planetei și plătim dacă nu suntem. „Taxa pe soare presupune că fiecare proprietar de panouri solare trebuie să plătească o sumă pentru energia produsă de acestea și consumată în rețeaua națională”, iar vizați sunt prosumatorii, cei care au ales să producă energie electrică eco la un preț convenabil. UE nu solicită în mod expres introducerea acestei taxe, fiind opțională. În acest sens, sperăm ca Guvernul țării să considere această taxă o opțiune inadecvată pentru poporul român și să nu le impună românilor filosofia „plătesc taxe, deci exist”.

Reiterând taxa pentru „dezobediență”, și anume „taxa pe carbon”, dorim să amintim faptul că pensia minimă este aproximativ 1.200 de lei. Cum își pot permite vârstnicii din mediul rural care utilizează soba pe lemne plata unei astfel de taxe? 4.700 de lei! Cu câți bani considerați că rămâne în mână un vârstnic după achitarea medicamentelor, a hranei, a facturilor și a lemnelor? Vă propunem să încercați să trăiți lunar cu aproximativ 1.200 de lei și să ne comunicați cât ați reușit să economisiți pentru achitarea acestei taxe. Dacă vârstnicul deține și un autoturism, ce îl ajută la deplasarea săptămânală ori lunară la cabinetul medicului ori îl ajută să se deplaseze către oraș pentru a-și efectua cumpărăturile, acesta mai are de achitat încă 800 de lei din banii pe care nu îi deține. „Absurd” ori „ireal” reprezintă cuvinte ce nu pot caracteriza, nici măcar parțial, aceste taxe iluzorii.

            Pentru a realiza o cronologie, din nefericire verosimilă, a evenimentelor: vârstnicul deține o sobă pe lemne și o pensie de aproximativ 1.200 de lei. Dacă UE nu îi oferă un sprijin financiar complet, nu poate să își achiziționeze un sistem de încălzire modern, conform prevederilor UE. Cetățeanul nostru este obligat să achite taxe  doar pentru a nu îngheța de frig! Trebuie să aleagă între hrană, medicamente ori căldură doar pentru a reuși să achite aceste taxe. Aceste imagini și gânduri ni se par de neimaginat. Ori se dorește transformarea cetățenilor români într-un popor de cerșetori, ori eradicarea acestora.

            Aceasta reprezintă situația vârstnicilor și a pensionarilor din România. Însă, ce le rezervă viitorul celor ce încă au putere de a munci? Probabil doar dorința de a supraviețui în fața taxelor ireale în expansiune și dorința de a-și găsi un loc de muncă ce le va oferi un trai decent. Salariul minim net pe țară este de aproximativ 2.000 de lei. Ce fac românii noștri cu acești bani? Achită credite, cumpără hrană, plătesc facturi și taxe, își îngrijesc copiii și speră la mai bine. Ce fac românii noștri din cauza faptului că această sumă bani nu le permite să trăiască nici măcar un trai decent? Se specializează în diferite domenii, studiază, cercetează piața pentru noi locuri de muncă și speră să fie candidatul ideal pentru loc de muncă, printre alte câteva sute de oameni care au candidat având aceeași speranță de a duce o viață mai bună. Câți considerați că reușesc?

Ce să le spunem noi acestori români să facă pentru a-și permite noile taxe? Să muncească? Muncesc deja. Să își caute un nou loc de muncă? Își caută deja, însă locurile de muncă sunt limitate. Să se specializeze în alt domeniu? Probabil că au două facultăți terminate și trei cursuri absolvite, însă candidează pe un post pentru care au aplicat câteva zeci ori sute de cetățeni. Considerați că dacă au un salariu de 2.000 – 3.000 de lei, și nu un venit de 1.200 de lei, își permit să înlocuiască toată aparatura din casă și autoturismele pe care le dețin pentru a se conforma cerințelor și standardelor UE? Dacă nu își achiziționează medicamente, plătesc rate ori își îngrijesc copiii. Vă rugăm să încercați un an să fiți în locul lor și să ne spuneți cum ați economisit ori dobândit banii pentru a achita taxele, facturile și înlocuirea acestor elemente tangibile ale vieții pe care UE le dorește înlocuite.

Vă rugăm să o luați de la capăt, fără funcții înalte, fără ajutor și fără cunoștințe. Să experimentați viața comună a unui cetățean care trăiește de pe o zi pe alta, care are studiile și cursurile absolvite, rate la bancă, copii de crescut, care lucrează zilnic câte 8-9 ore, care candidează continuu pentru noi locuri de muncă, doar pentru a avea un venit suficient pentru a-și hrăni copiii și pentru a-și achita taxele. Vă rugăm să o luați de la capăt și să sperați, și dumneavoastră, la mai bine în fiecare zi, atunci când trebuie să alegeți între hrană, medicamente ori căldură.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR votat împotriva implicării militare a UE în Ucraina
Delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. Textul redactat de grupul Popularilor Europeni, din care fac parte atât partidul Ursulei von der Leyen, cât și PNL, propune aruncarea Europei în haos economic și aducerea frontului […]
Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]
Sute de români stabiliți în Spania s-au întâlnit luni, 15 iulie, cu președintele AUR, George Simion. Cu acest prilej, aceștia au semnat și contractele de înscriere în Planul SIMION, program ce are ca obiectiv înlesnirea întoarcerii acasă a românilor din diaspora. „Avem o țară atât de […]
„Guvernarea PSD-PNL a înregistrat o nouă „performanță” în materie economică. Datoria guvernamentală a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%. La această valoare a datoriei, conform legii, guvernul este obligat să ia măsuri urgente! […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, reacționează la afirmațiile făcute de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a declarat că vizează implementarea unui sistem de contorizare inteligent, care să-i taxeze mai mult pe cetățenii care folosesc energie […]
Pentru a-şi asigura poziția în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite imposibilul: mai mult Green Deal pentru a obține voturi în Parlament şi mai puțin Green Deal pentru industrie şi noi toți, arată europarlamentarul AUR, Adrian Axinia. Acesta a subliniat că, în această săptămână, […]