Andrei Busuioc – Declarație politică – Lipsa pășunilor, un considerabil impas pentru crescătorii de animale și pentru producția de lapte

DECLARAȚIE POLITICĂ

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 06/09/2023

Titlul declarației politice: Lipsa pășunilor, un considerabil impas pentru crescătorii de animale și pentru producția de lapte

Stimați colegi și cetățeni,

Creșterea animalelor reprezintă una dintre cele mai vechi și importante profesii care s-au menținut de-a lungul istoriei. Fie că este vorba despre furnizarea de hrană (carne, lactate, brânzeturi) sau de materie primă (lâna, ce este un bun izolator), crescătorii de animale au oferit societății, încă din cele mai îndepărtate timpuri, resurse necesare supraviețuirii. Domesticirea animalelor „a început cu aproximativ 10.000-13.000 de ani în urmă în timpul Revoluției neolitice. (…) Până la circa 8000 î.H., ovinele și caprinele erau domesticite în toată Asia; caprinele au fost domesticite mai întâi în Mesopotamia, apoi au urmat oi și porci mai târziu până în 6500 î.Hr. (…) Bovinele erau, de asemenea, printre primele animale domestice în civilizațiile antice din Orientul Mijlociu și din Asia.”[1] Deși profesia de crescător de animale prezintă un istoric îndelungat, își menține astăzi importanța în cadrul societății. Însă, precum marea majoritate a profesiilor, și cea de crescător de animale este supusă influenței factorilor externi.

            România se situează printre țările Uniunii Europene cu cea mai mică producție de lapte de consum. Conform unei statistici publicate de Eurostat în anul 2022, prezentând situația producției de lapte din cadrul anului 2021, ca medie națională, producțiile aparente au fost cele mai ridicate în Danemarca (10 097 kg per vaca) și Estonia (10 020 kg pe vaca) și cele mai scăzute în Bulgaria (3 628 kg pe vaca) și România (3 362 kg pe vaca).[2] Astfel, România s-a plasat la finalul clasamentului privind producția de lapte pe cap de vacă[3], prezentând, de asemenea, o producție generală de lapte foarte scăzută comparativ cu celelalte state membre UE.[4] Conform INS, “Producţia de lapte de vacă (inclusiv pentru consumul viţeilor) în anul 2022 a fost de 39.009.000 hectolitri, cu 35.000 hectolitri (-0,1%) sub nivelul anului precedent.”[5] De asemenea, „în anul 2022 comparativ cu anul 2021 s-au constatat următoarele: greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum (…)  a scăzut cu 11,5% la porcine şi cu 1,2% la bovine”,[6] iar „producţia totală de lapte a fost cu 0,6% mai mică”.[7]

            Un alt articol reliefează problemele privind producția de lapte în România, respectiv faptul că „aducem în țară anual 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa”[8] și faptul că „ţara noastră are o producţie de lapte de aproape 4,2 milioane de tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte ţări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producţia pe locuitor fiind de 215 litri.”[9].

Conform comunicatelor de presă elaborate de către Institutul Național de Statistică de-a lungul anilor precedenți, producţia de lapte colectat de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut în anul 2009 faţă de anul 2008[10], a scăzut în anul 2010 faţă de anul 2009[11], a scăzut în anul 2011 faţă de anul 2010[12],a scăzut în anul 2012 faţă de anul 2011[13] și a scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012[14]. Astfel, se poate sublinia faptul că pentru o perioadă continuă, România s-a aflat pe o pantă descendentă privind producţia de lapte.

Însă, România nu s-a plasat întotdeauna la finalul clasamentului privind producția de lapte. Cu mai mult de 10 ani în urmă, România se plasa printre primele state membre ale UE privind producția de lapte.[15] În anul 2010, statul nostru se afla printre „primii 10 producători de lapte (…) la nivel european.”[16]

            Așadar, cu mai bine de 10 ani în urmă, România se afla la începutul clasamentului privind producția de lapte, însă, statul nostru nu s-a menținut printre pozițiile fruntașe pentru un timp îndelungat. Informațiile amintite precedent din cadrul statisticilor INS, alături de articole specifice, demonstrează faptul că România se află într-un impas privind producția de lapte. Acest impas al producției de lapte poate prezenta rădăcini într-o serie vastă de factori. Însă, dintre aceste posibile cauze ale diminuării producției vom aminti doar cantitatea de hrană și necesarul de nutrienți de care bovinele au nevoie, acestea reprezentând punctele de interes major pentru fermierii locali.

Conform National Library of Medicine, National Center for Biotechnology Information, articolul Nutrition and feeding of dairy cattle, vaca de lapte ce este utilizată preponderent pentru producerea unei cantități mari de lapte necesită o dietă specifică care să asigure necesarul de nutrienți. Carbohidrații, aminoacizii, acizii grași, mineralele, vitaminele și apa reprezintă nutrienții de care are nevoie această bovină.[17]

Din punct de vedere al cantității necesare de hrană  pentru o bovină pe parcursul unei zile, aceasta  „depinde în principal de capacitatea rumenului şi de timpul de stagnare a diferitelor nutreţuri în rumen.”[18] Conform celor precizate de către sursa citată, necesarul de hrană uscată pentru o bovină ce prezintă o greutate de aproximativ 600 de kilograme și care produce aproximativ 20 de litri de lapte este de aproximativ 16.5 kilograme.[19] Conform unei alte surse este precizat faptul că vacile de lapte pentru producție mare vor mânca aproximativ între 50 și 55 de kilograme de hrană umedă pe zi sau aproximativ între 23 și 25 de kilograme de materie uscată zilnic. Pe măsură ce vacile produc mai mult lapte, ele vor mânca mai mult. O dietă tipică pentru o vacă de lapte ar putea include aproximativ 14 până la 16 kilograme de fân balotat și 12 kilograme de amestec de cereale.[20]

Precum este amintit de către Siobhan Kavanagh în cadrul Feeding the Dairy Cow, o vacă de lapte trebuie să aibă o dietă echilibrată, cu un aport de energie suficient, o cantitate adecvată de proteine, fibre, apă, minerale și vitamine, pentru a se asigura creșterea adecvată, precum și producția de lapte. Cantitatea și calitatea sunt importante. Aportul scăzut de energie în alimentația vacii de lapte poate duce la un nivel scăzut de proteine din lapte, producție scăzută de lapte, fertilitate și imunitate scăzută.[21]

            Așadar, pentru a concluziona cele referitoare la necesarul de nutrienți și cantitatea de hrană pentru o vacă de lapte, vom evidenția faptul că aceasta necesită o dietă echilibrată, cu un aport de energie și nutrienți suficient și, mai ales, o cantitate de hrană suficientă dimensiunii ei, pentru a produce cantitatea așteptată de lapte. Dacă nevoile de hrană ale bovinei privind calitatea și cantitatea nu sunt satisfăcute, atunci ne putem aștepta la un deznodământ ce se manifestă printr-o producție scăzută.

            Cele precizate anterior reprezintă și cauza pentru care crescătorii de vaci se confruntă cu o producție scăzută de lapte, dar și cu scăderea numărului de bovine din fermă, în special în ceea ce privește diminuarea cantității de hrană pentru acestea. Însă, crescătorii de bovine nu sunt singurii întreprinzători care sunt afectați de lipsa de hrană pentru animale, crescătorii de ovine și de caprine fiind, de asemenea, în impas. Sectorul zootehnic al României, privind în special din punct de vedere al componentelor sale ce cuprind creșterea de vaci de lapte, de ovine și caprine, se află într-o situație problematică din cauza lipsei de hrană.

            Numărul de bovine din România se află în scădere. „Din 2015 până în 2018 numărul efectivelor de bovine a scăzut cu 75558, adică 3,64%. Din păcate, începând cu anul 2019, descreșterile au fost și mai mari, efectivul bovinelor ajungând de la 2077577 (2015) la 1864577 (2021), cu 213.000 de capete mai puțin, ceea ce reprezintă 10.25%.”[22] Însă, scăderea numărului de bovine reprezintă, de fapt, un efect. Una dintre cauzele scăderii numărului de bovine este reprezentată de lipsa suprafețelor de pășunat. În lipsa hranei, întreprinderile mici de familie tind să dispară, crescătorii de bovine renunțând la animalele sau fermele pe care le dețin.

            Conform unui articol publicat, în Ialomița crescătorii de animale se confruntă cu lipsa spațiilor de pășunat, fiind afirmat faptul că „acestea sunt insuficiente şi că modalitatea de parcelare descurajează creşterea animalelor. (…) deşi animalele s-au împuţinat, autorităţile locale nu mai dispun de păşuni suficiente pe care să le concesioneze, conform normelor în vigoare. Mai mult, islazul este folosit la comun şi pentru oi, şi pentru vaci, ceea ce-i nemulţumeşte total pe micii crescători de bovine.”[23] Într-o manieră similară, la Brașov fermierii s-au confruntat cu lipsa hranei suficiente pentru animale din cauză că nu au suprafețe unde să scoată bovinele la pășunat. Această lipsă a pășunilor determină și o diminuare a hranei pentru animale pe timp de iarnă.[24] În anul 2020, a fost semnalată, de asemenea, situația ce are în vedere lipsa hranei pentru animale. În acest caz, lipsa hranei pentru animale s-a datorat secetei. Lipsa de hrană pentru animale a generat cheltuieli considerabile pentru crescătorii de animale care, pe lângă prețurile ridicate pe care au fost nevoiți să le achite, s-au confruntat și cu decesul animalelor din cauza inaniției.[25] Rândurile precedente au drept scop exemplificarea împrejurărilor tulburătoare și amintesc un minim de situații în care crescătorii de animale s-au confruntat cu lipsa spațiilor adecvate de pășunat, numărul adevărat al acestora fiind mult mai ridicat.

De asemenea, pentru marea majoritate a crescătorilor, animalele sunt singura sursă de venit. În lipsa hranei și în condițiile tot mai puținelor areale pentru pășunat, crescătorii de animale au fost și sunt nevoiți să se reorienteze asupra modalităților prin intermediul cărora pot produce un venit. Astfel, din păcate, fermierii s-au confruntat cu nefericitul adevăr care le prezintă drept singure soluții plauzibile, soluții ce încă pot genera un profit, vânzarea animalelor, reorientându-se astfel către altă sursă de venit, sau diminuarea numărului de animale crescute în fermă.

Însă, fermele crescătorilor de animale, fie ele mici sau mari, sunt întreprinderi în care crescătorii au investit și pentru care au muncit ani la rând. Din acest motiv, mulți crescători aleg o altă variantă, cea a achitării unui preț ce depășește cu mult puterea lor financiară pentru a hrăni animalele pe care le dețin și pentru a-și păstra ferma.

Pentru a concluziona, vom relua ideea conform căreia sectorul zootehnic al României, privind în special din punct de vedere al creșterii vacilor de lapte, a ovinelor și a caprinelor, se află într-un impas din cauza lipsei spațiilor adecvate de pășunat care să le ofere animalelor cantitatea de hrană de care au nevoie. Deznodământul lipsei spațiilor de pășunat nu este unul favorabil pentru fermierii din România, dar nici pentru producția locală și pentru producția națională de lapte.

Cu respect,

Senator

Andrei Busuioc 


[1] https://www.storyboardthat.com/ro/innovations/cre%C5%9Ftere

[2] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Milk_and_milk_product_statistics

[3] https://agrointel.ro/240170/eurostat-romania-pe-ultimul-loc-in-ue-la-productia-de-lapte-pe-cap-de-vaca/

[4] https://agrointel.ro/261159/romania-printre-tarile-din-ue-cu-cea-mai-mica-productie-de-lapte-de-consum/#:~:text=Nici%20m%C4%83car%20o%20jum%C4%83tate%20de,de%20Croa%C8%9Bia%2C%20Slovacia%2C%20Slovenia.

[5] https://www.bursa.ro/ins-productia-de-lapte-de-vaca-in-romania-a-scazut-la-39-milioane-hectolitri-in-2022-42311052

[6] https://www.bursa.ro/ins-productia-de-lapte-de-vaca-in-romania-a-scazut-la-39-milioane-hectolitri-in-2022-42311052

[7] https://www.bursa.ro/ins-productia-de-lapte-de-vaca-in-romania-a-scazut-la-39-milioane-hectolitri-in-2022-42311052

[8] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26167166-laptele-mierea-curg-romania-dar-din-import-tarile-cele-mai-indepartate-unde-aducem.htm

[9] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26167166-laptele-mierea-curg-romania-dar-din-import-tarile-cele-mai-indepartate-unde-aducem.htm

[10] https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/prod%20carne%20lapte/prod_carne_lapte09.pdf

[11] https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/prod%20carne%20lapte/prod_carne_lapte10.pdf

[12] https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/prod%20carne%20lapte/prod_carne_lapte11r.pdf

[13] https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/prod%20carne%20lapte/prod_carne_lapte12r.pdf

[14] https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/prod%20carne%20lapte/prod_carne_lapte13r.pdf

[15] https://www.zf.ro/companii/romania-in-top-zece-la-productia-de-lapte-in-ue-insa-doar-unu-din-cinci-litri-ajunge-in-fabrici-7467177

[16] https://stirileprotv.ro/stiri/social/romania-se-lauda-cu-productia-de-lapte-in-ue-dar-il-vinde-scump-romanilor.html

[17] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7153313/#:~:text=The%20high%20producing%20dairy%20cow,produce%20milk%20and%20milk%20components.

[18] https://revista-ferma.ro/cat-mananca-o-vaca/

[19] https://revista-ferma.ro/cat-mananca-o-vaca/

[20] https://dairy-cattle.extension.org/how-many-pounds-of-feed-does-a-cow-eat-in-a-day/#:~:text=High%20producing%20dairy%20cows%20will,mix%20(22%20pounds%20DM).

[21] https://www.teagasc.ie/media/website/animals/dairy/FeedingDiaryCow.pdf

[22] https://timlact.ro/evolutia-efectivelor-de-bovine-in-romania/#:~:text=Potrivit%20Institului%20de%20Statistic%C4%83%20(INS,a%20sc%C4%83zut%20la%201.864.577.

[23] https://www.rador.ro/2017/05/08/crescatorii-de-animale-din-ialomita-nemultumiti-de-lipsa-suprafetelor-de-pasunat/

[24] https://www.digi24.ro/regional/digi24-brasov/fermierii-se-plang-de-lipsa-locurilor-de-pasunat-60438

[25] https://agrointel.ro/141380/crescator-de-oi-caz-seceta-pasune-insuratei/

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 16 alin. (1) […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintămPropunerea legislativă ”Lege pentru aprobarea Programului național de conformare a fondului […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„Lege pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„Lege pentru completarea art. 128 din Legea învățământului […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI           În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1)  și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat,  vă înaintăm propunerea legislativă „Lege pentru instituirea zilei de 24 […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintămPropunerea legislativă”Lege pentru modificarea articolului 16 din Legea – cadru nr. […]