Domnul deputat Mihail Albişteanu a atras atenţia asupra efectelor grave pe care extremismul motivat etnic le-ar putea avea asupra parcursului democratic al societăţii româneşti.
În ultimele săptămâni, România, un stat-model la nivel european în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale, care au asigurate toate drepturile necesare pentru a-şi păstra identitatea naţională (incluzând aici presa şi educaţia în limbile naţionale, reprezentarea parlamentară etc.), suferă noi atacuri din partea unor extremişti maghiari.
Provocările urmează victoriei electorale a premierului în exerciţiu, Viktor Orbán (cunoscut prieten al liderului rus, Vladimir Putin) şi al partidului său, Fidesz, în recentele alegeri parlamentare din Ungaria, precum şi alegerii unui nou preşedinte al Republicii Ungare, în persoana Katalinei Novák.
Încă din octombrie 2021, cei doi extremişti maghiari – cetăţeni români din Târgu Secuiesc (István Beke şi Zoltán Szőcs), condamnaţi de justiţia română la cinci ani de închisoare cu executare, pentru terorism şi instigare la terorism (deoarece fabricau, se pare, o bombă artizanală, pentru parada de 1 decembrie 2015, din oraşul natal), au fost decoraţi, la Sf. Gheorghe, într-o ceremonie restrânsă, de către Consiliul Naţional Secuiesc, cu distincţia: “Nevinovat pentru adevăr”, pe motiv că “s-au opus eforturilor de deznaţionalizare, care durează de un secol”.
La începutul acestei luni, membri (de etnie maghiară) ai echipei naţionale de hochei a României au intonat aşa-zisul “imn” al Ținutului Secuiesc, la finalul partidei cu naţionala Ungariei, desfăşurată în cadrul Campionatului Mondial de Hochei de la Ljubljana. În plus, Tánczos Barna, ministru al mediului, apelor şi pădurilor în Guvernul României, din partea UDMR, a fost filmat în mijlocul galeriei maghiare, fredonând cântecul respectiv. Gestul său a fost apărat de însuşi ministrul Sporturilor din Guvernul de la Bucureşti, un alt reprezentant al UDMR, Eduard Novak, care, într-o emisiune televizată, nu a fost capabil să recite nici măcar un vers din imnul de stat al României. Tánczos Barna recidivează, de fapt, pentru că, în 2011, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române de Hochei, el a apărat gestul unor sportivi de etnie maghiară ai echipei naţionale de hochei a României, care la un meci cu naţionala similară a Ungariei, desfăşurat la Miercurea Ciuc, au cântat imnul naţional al Ungariei.
Că lucrurile nu sunt întâmplătoare o demonstrează faptul că, la scurt timp după situaţia de la Ljubljana, “imnul secuiesc” a fost intonat din nou, de data asta chiar la Bucureşti, de către fotbaliştii echipelor de fotbal care au disputat finala Cupei României under 19 (Csikszereda şi Sepsi) şi de către fanii acestora, sub privirea lipsită de reacţie a lui Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal; această atitudine sfidătoare a primit din nou, aprobarea aceluiaşi Eduard Novak.
Și provocările continuă: într-o recentă postare pe o reţea de socializare, proaspăt aleasa preşedintă a Ungariei, dna. Katalin Novák, aflată într-o vizită privată la Cluj şi la Alba-Iulia, s-a erijat în “reprezentant al tuturor maghiarilor”, din interiorul “sau din exteriorul graniţelor Ungariei”, ceea ce a provocat, în sfârşit, reacţia MAE român, care, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, pentru a-i atrage atenţia asupra acestei declaraţii, care, aşa cum afirmă comunicatul MAE, nu corespunde nici standardelor europene şi nici spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat de România şi Republica Ungară, la Timişoara, la 16 septembrie 1996.Lucrurile nu se opresc aici: vineri, 20 mai, cei doi extremişti maghiari condamnaţi pentru terorism, au fost din nou premiaţi (la Târgu Secuiesc), de către un ONG cu sediul la Budapesta, în prezenţa senatorului UDMR, László-Ödön Fejér , în condiţiile în care preşedintele statului ungar se afla în vizită “privată” , în Transilvania românească!
Este de neconceput ca astfel de acţiuni provocatoare să continue să aibă loc în România. Prin urmare, cer MAE să atenţioneze din nou Budapesta, în legătură cu aceste provocări şi cer MAI să aplice legea, care este opozabilă în egală măsură, tuturor cetăţenilor României, indiferent de naţionalitate. De asemenea, le cer domnilor Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu să ceară UDMR, partener în coaliţia de guvernare, să se delimiteze în mod clar de aceste provocări, iar în caz contrar, să ceară UDMR să se retragă de la guvernare.
Nu există răspunsuri