Deputatul AUR, Mihail Albişteanu, a susţinut, în plenul Camerei Deputaţilor, o declaraţie politică în care şi-a prezentat argumentele în favoarea adoptării zilei de 10 mai ca zi a Românităţii Balcanice.
Este imperios necesar ca Ziua Românităţii Balcanice să fie stabilită pe 10 maiDeşi în fiecare an în România este marcată, la data de 10 mai, Ziua Regalităţii, am constatat cu tristeţe că acest lucru nu s-a întâmplat şi la nivelul Parlamentului. Nimeni nu a vorbit despre semnificaţia acestei zile în forul legislativ. Intervenţia mea de astăzi doreşte să se constituie într-o pledoarie pentru adoptarea zilei de 10 mai ca zi a Românităţii Balcanice. De altfel, iniţiativa este susţinută de peste 30 de ani de Societatea de cultură macedo-română, care propune ca ziua de 10 mai să redevină Ziua Românităţii Balcanice, aşa cum a fost ea în perioada 1905-1948.Pentru a arăta că este imperios necesar ca Ziua Românităţii Balcanice să fie stabilită pe 10 mai şi nu într-o altă zi, voi face un scurt recurs la istorie şi voi aminti că, în anul 1905, statul român, prin vrerea Regelui Carol I, a depus eforturi considerabile pentru ca Imperiul otoman să recunoască minoritatea românească (aromânii şi meglenoromânii) din Balcani, care, pe atunci, reprezenta singura minoritate pe care Imperiul otoman încă nu o recunoştea oficial. Nu a fost un demers uşor: ministrul României la Constantinopol, Alexandru Emanuel Lahovary, a primit instrucţiuni clare din partea Ministerului de Externe de la Bucureşti să facă presiuni asupra guvernului otoman, în acest sens. Rezistenţa acestuia din urmă l-a determinat pe ambasadorul României să ameninţe autorităţile otomane cu ruperea relaţiilor diplomatice dintre România şi Imperiul otoman, dacă sultanul nu accepta, până în data de 10 mai 1905, să recunoască existenţa oficială a minorităţii româneşti trăitoare în teritoriile otomane din Peninsula Balcanică. Supus acestei presiuni, sultanul a semnat în seara zilei de 9 mai decretul de recunoaştere a minorităţii româneşti, începând cu data de 10 mai. Gestul s-a dorit a fi un cadou făcut României şi, personal, regelui Carol I, pentru că, astfel, coincidea cu Ziua naţională a României, 10 mai.Aşadar, alegerea zilei de 10 mai nu a reprezentat o întâmplare, ci dorinţa expresă a regelui României şi se circumscrie politicii acestuia de a uni cât mai multe evenimente sub aureola zilei de 10 mai, care era atunci Ziua monarhiei române şi, în acelaşi timp, Ziua Naţională a României. Domnia regelui Carol I începuse la 10 mai 1866, iar proclamarea independenţei de stat a României, în 1877, şi proclamarea Regatului României, în 1881, fuseseră legate, de asemenea, de ziua de 10 mai, ca o modalitate gândită de marele rege de a consolida dinastia, împletind destinul acesteia cu destinul istoric al României.Acesta a fost şi motivul pentru care Regele a dorit ca recunoaşterea românilor din Balcanii otomani să aibă loc tot pe 10 mai, urmarea fiind aceea că până la lovitura de stat comunistă din 30 decembrie 1947, care a înlăturat Monarhia din România, ziua de 10 mai a fost sărbătorită şi ca zi a românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Balcani. De aceea, dacă dorim să reînnodăm această tradiţie şi să stabilim o Zi a Românităţii Balcanice, aceasta trebuie să fie neapărat ziua de 10 mai şi nu o oricare altă zi.
Nu există răspunsuri