Aelenei Dănuț – interpelare parlamentară către Ministerul Energiei – Situația gazelor din perimetrul Neptun din Marea Neagră.

Către: Domnul Virgil Daniel POPESCU

            Ministrul Energiei

De la: Dănuț AELENEI

          Deputat ales în circumscripția electorală nr. 14, Constanța

Obiectul întrebării: Situația gazelor din perimetrul Neptun din Marea Neagră

Stimate domnule ministru,

         La finalul anului 2011, gigantul american Exxon Mobil intră pe piaţa din România și începe, împreună cu OMV PETROM, lucrările în blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri, perimetru concesionat de statul român în Marea Neagră, fără a avea obligativitatea obținerii autorizaţiei pentru executarea lucrărilor de foraje şi prospecţiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre.

         Practic, Guvernul de atunci a decis ca firmele care derulează lucrări de foraje

şi prospecţiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre să fie scutite de obligaţia de a obţine autorizaţie de construcţie. Decizia a fost luată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 85/2011, care modifică Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Actul a fost semnat de premierul Emil Boc şi contrasemnat de ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Gabriela Udrea, de ministrul Administrației și Internelor, Constantin-Traian Igaş, de preşedintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi şi de ministrul Economiei, Karoly Borbely.

         Printre companiile care beneficiază de această ordonanţă se numără OMV Petrom, Exxon şi Lukoil. Un alt beneficiar al ordonanţei este Sterling Resources din Canada, care deţine două concesiuni: perimetrele Midia şi Pelican.

         Iată şi taxele care ar fi trebuit plătite de Exxon Mobile statului român, dacă Elena Udrea nu i-ar fi scutit de ele. Taxe din autorizaţii de construire (1% din valoarea investiţiei, la fiecare amplasare de sondă. De remarcat că, până în prezent, există peste 100 de locuri forate în perimetrele marine ale României şi doar o platformă marină costă cam 100 de milioane de euro); taxe de săpare (la fiecare foraj autorizat de ANMR se plătesc minim 8 milioane de lei, taxa crescând în funcţie de adâncimea forării); redevenţe (între 3 şi 10 la sută, în funcţie de cantitatea de petrol extrasă); alte taxe şi impozite în funcţie de investiţii şi profitul firmelor.

         Potențialul Mării Negre este atât de mare, încât, dacă vor fi exploatate, resursele offshore ar putea propulsa România în poziția de cel mai mare producător

de gaze naturale din UE, a declarat, în 2020, Franck Neel, membru în Directoratul OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas și președinte al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

         Începerea exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să fie următorul capitol în istoria României, cel mai mare producător din zonă/regiune în ultimii 100 de ani. Noile politici europene ar putea limita semnificativ utilizarea gazelor naturale, ceea ce va face ca investiții de o asemenea amploare să fie aproape imposibile.

         Astfel, România va fi o țară bogată în resurse, care însă nu vor mai fi exploatate niciodată, ci vor rămâne doar o mare iluzie ascunsă în pământ.

         În timp ce România se află într-o stare de așteptare greu de înțeles, statele din jurul României – Ungaria, Serbia și Bulgaria – sunt într-o continuă mișcare pentru crearea unei rețele de transport al gazelor rusești. Practic, România va fi înconjurată, în curând, de țevi cu gaz rusesc, în timp ce gazul românesc zace inutil sub fundul mării. La fel de inutil poate deveni și gazoductul BRUA, proiect în care s-au investit deja sume importante și în care s-au pus mari speranțe.

         Americanii de la Exxon și-au manifestat intenția de a-și vinde participația de 50% din proiectul Neptun din Marea Neagră. Ar fi interesate mai multe companii de participația de 50% pe care Exxon Mobil o deține în proiectul Neptun de explorare și exploatare a gazelor din Marea Neagră, alături de OMV Petrom. Pe de o parte, ar fi un consorțiu format din compania românească Romgaz, Compania naţională de gaze naturale din Polonia, PGNiG, și OMV Petrom care are drept de preemțiune. Pe de altă parte, ar fi și compania rusească Lukoil.

         Dumnevoastră domnule ministru ați spus, citez: “Doresc ca, compania românească Romgaz, companie deţinută 80% de statul român, să intre să preia acest 50% al Exxon. Se discută între companii, se va ajunge la ofertă, se va ajunge la negociere şi eu sunt convins că, în cel mai scurt timp, vom avea Romgaz ca acţionar – sau, să zicem, să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep, împreună cu compania tot românească, fiindcă e o companie românească Petrom, chiar dacă este deţinută de austrieci, OMV Petrom”.

Pentru a ieși din proiect, EXXON cere 1,1 miliarde de euro, bani pe care ROMGAZ ar trebui să îi scoată din buzunar. De asemenea, ar mai fi necesar ca Romgaz să investească încă cel puțin 2 miliarde de euro.

Vă rog, domnule ministru, să îmi comunicați următoarele:

  1.  Câți bani va trebui să dea statul român pentru participația companiei EXXON în condițiile în care aceasta a nu a plătit niciun leu către statul român?
  2.  Ce experiență are ROMGAZ în exploatarea offshore?
  3.  Ce tehnologie deține ROMGAZ în acest sens?
  4.  Care va fi, de fapt, operatorul exploatării?
  5.  Care este riscul ca gazul din Marea Negră să devină mai ieftin decât cel din Marea Mediterană care poate fi dirijat spre Orientul apropiat unde nu este o concurență atât de puternică?
  6.  Care este riscul de a duce, în aceste condiții, în faliment compania ROMGAZ care va fi implicată în exploatarea offshore fără piață alternativă, cu datorii la bănci și, în același timp, cu facturi de plătit la operatorul exploatării?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, prezent duminică, 19 mai, la Baia Mare, în Maramureș, în cadrul Caravanei Patrioți în Europa, prin care AUR își prezintă candidații la alegerile din data de 9 iunie, a subliniat importanța acestor alegeri și diferențele dintre ceea […]
Sfânta zi de Duminică, 19 mai, a prilejuit oprirea Caravanei Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, în județul Maramureș, la Baia Mare. Sute de oameni au participat la Baia Mare la prezentarea unora dintre candidații AUR la alegerile […]
Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a fost sâmbătă, 19 mai, pentru toată ziua, în județul Bistrița-Năsăud. În Bistrița, după un flashmob în parcul unde se regăsește și Cetatea Bistriței, o parte dintre candidații la alegerile europarlamentare […]
Cristian Terheș, europarlamentar, cel care deschide lista Alianței AUR pentru alegerile europarlamentare din data de 9 iunie, lansează un apel urgent către cetățeni în contextul investigațiilor desfășurate de Parchetul European (EPPO) asupra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cristian Terheș critică vehement protejarea continuă a […]
Între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, va avea loc cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății care, potrivit tuturor informațiilor disponibile până la acest moment, prin adoptarea Tratatului de Pandemie Globală, urmărește să instaureze o nouă formă de control la nivel global. […]
Caravana Patrioți în Europa, organizată de AUR pentru prezentarea candidaților la alegerile din 9 iunie, a ajuns, vineri, 17 mai, în județul Mureș, la Sighișoara și la Târgu Mureș. În urma unui flashmob organizat în centrul orașului Sighișoara, participanții au ajuns în Cetatea Medievală din Târgu […]