Aelenei Dănuț – decarație politică – “Navigatorii români, bătaia de joc a statului român”

Domnul Dănuţ Aelenei:

“Navigatorii români, bătaia de joc a statului român”

În iulie 2015, Parlamentul României adoptă Legea nr. 214 pentru ratificarea Convenţiei privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), adoptată la 23 februarie 2006, la Geneva, la cea de-a 94-a sesiune a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi a Amendamentelor din 2014, la Convenţia privind munca în domeniul maritim (MLC 2006), aprobate în cadrul celei de-a 103-a sesiuni a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva, la 11 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 636 din 21 august 2015.

De atunci şi până astăzi, ţara noastră nu s-a grăbit să pună în practică această lege.

Fără norme de aplicare, legea de ratificare a Convenţiei MLC 2006 este o hârtie fără valoare.

Abia în 20217 s-a observat că respectiva lege era incompletă şi nu prevedea – aşa cum prevede Constituţia – modalitatea de aplicare.

După încă 3 ani, în februarie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2020 în care, la art. 3, se precizează că: “Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, norme metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 214/2015”. Nici acum nu au fost elaborate acele norme.

Un lucru este clar: faptul că, în decurs de aproape un deceniu, ministerul nu a reuşit, din multiple cauze: indolenţă, incompetenţă, interese obscure, să adopte normele de aplicare a prevederilor Convenţiei MLC 2006 demonstrează că statului român puţin îi pasă de soarta navigatorilor români, de parcă ar fi complicele rechinilor din shipping care au escrocat mii de navigatori români.

Prin numeroasele taxe plătite, navigatorii români şi viitorii marinari susţin Autoritatea Navală Română, Învăţământul de marină şi sistemul de perfecţionare profesională.

Pe umerii acestei rezerve uriaşe de forţă de muncă destinată shipping-ului internaţional se sprijină nu doar o suprastructură de stat, ci şi una privată, ce are în componenţă numeroase agenţii de crewing, cabinete medicale şi psihologice.

În iulie 2019, în evidenţele Autorităţii Navale Române erau înregistraţi 30.885 de navigatori cu documente valabile. Aceştia sunt un sprijin pentru statul român, atât prin ceea ce am spus mai sus, cât şi prin contribuţia pe care o au la produsul intern brut al României.

Ca fost marinar şi ofiţer al marinei comerciale române mă întreb şi vă întreb: marinarii nu sunt cetăţeni ai României? Nu au drepturi? Nu ar trebui să fie protejaţii de statul român? Cât se va mai tergiversa aplicarea Convenţiei MLC 2006 şi pentru navigatorii români?

Mi-aş dori ca cei care ar trebui să elaboreze normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 214/2015 să meargă să lucreze măcar un an pe un vas sub pavilion străin, departe de familie şi fără protecţie din partea ţării lor.